„Eu nu mai fac parte din ţara asta. Aş pleca mâine, dar nu cunosc nicio limbă străină. Şi sunt bătrân, sunt obosit, sunt bolnav. Mai trăiesc pentru copiii mei. Restul…mi-e greaţă. Păcat, am reuşit să fac nişte lucruri superbe”.

Sechelariu a fost, pe rând, revoluţionar  în 1989, om de afaceri, primar al Bacăului (1996-2004), arestat pentru corupţie. De numele lui se leagă Cooperativa din anii ‘90 ai Diviziei A la fotbal şi chermezele municipale pe care le-a organizat în oraşul lui Bacovia cât timp a fost primar. Rămas fără primărie a urmat soarta miliardarilor români de carton: o prăbuşire rapidă, o lungă depresie combinată cu boală şi nesfârşite lamentări: “sunt deţinut politic în propria mea curte”. Sechelariu a mai avut o tentativă de a reveni în lumină, anul trecut. A candidat din nou la Primăria Bacăului. A fost învins clar de Romeo Stavarache.
Lăsând la o parte petele din biografia sa, Sechelariu are, totuşi, meritul de şi-a fi educat cele trei fete şi băiatul să evite lumea copiilor de bani gata. Şi-a îndreptat copiii spre sport: fetele spre tenis, iar băiatul spre automobilism

“Le-am spus că în sport pot fi invidiaţi, dar niciodată detestaţi. Urăsc copiii de bani gata. Eu, ca om, îi urăsc pe cei care au bani. Se dau mari, fiţe, nu ştiu ce să mănânce. Dacă ai bani, fă ceva frumos cu ei! Stiu că n-o să mai trăiesc mult. Am convingerile mele. Am patru copii. Investesc în ei. Îmi pare rău că ei nu au cunoscut şi viaţa grea. Mi-aş fi dorit ca Doru să fi lucrat în salopetă, fetele să fi vândut ziare. Ei nu au văzut şi partea cealaltă a vieţii. Şi tare mi-e frică pentru ei”. Băiatul are 19 ani, iar fetele – 14, 13 şi 9 ani.

Viaţa lui Sechelariu, pe repede-înainte

UN AL CAPONE AL ROMÂNIEI CEAUŞISTE. În anii ‘80 eram şeful unei săli de jocuri electronice, făceam o treabă capitalistă într-un stat comunist. Şi mergea bine sala pe vremea lui Ceauşescu. Aveam cele mai mari încasări pe ţară. Aveam aparate de „Italian poker”. Era singura sală unde nu erau măsluite aparatele. Am scos „plombele” care măsluiau jocurile, erau nişte şuruburi băgate care împiedicau mereu apariţia combinaţiei câştigătoare. Eu le-am scos şi toate aparatele mele au fost lăsate la liber. Astea de acum sunt făcute să aducă un profit standard. Am avut un joc pe care îl am şi azi şi îl arăt mereu copiilor mei, să vadă şi ei cum am pornit. Un joc „tic-tac-toe”, din alea cu trei portocale, trei pere, trei mere, să vină toate în line. E al treilea joc al lui Al Capone. L-am recondiţionat şi îl ţin în casă. Am mizat mult pe jocul ăsta fiindcă funcţiona mecanic, dacă se lua lumina, el mergea.

PING-PONG CU MILIŢIA ŞI SECURITATEA. Când a venit Revoluţia aveam o relaţie mai bună cu inspectorul-şef al Miliţiei Bacău. Jucam tenis de masă cu el, eu îi mai aduceam câte o sticluţă de whisky. Îl cunoscusem printr-un ofiţer de Securitate, care cred că îl şi supraveghea pe acest şef de Miliţie.

GRAMATICA LUMII POLITICE În ’92  trebuia să mai învăţ gramatica limbii române. Nu puteam să fiu primar aşa cum eram. După ’96 am făcut un efort mare să mă pot integra în clasa intelectualilor. Niciodată n-am fost intelectual şi nu voi fi.

IADUL DIN AREST Sechelariu a fost reţinut pentru 42 de zile în 2005, pentru că în timpul mandatelor sale la Primărie ar fi permis nereguli într-o afacere imobiliară. În arest a stat cu Petru Corogeanu, preotul de la Tanacu, şi cu un traficant de cocaină. Cea mai cumplită experienţă a fost WC-ul turcesc.

Sursa: http://adevarul.ro/locale/bacau/sechelariu-ingropati-ingropati-picioare-mainile-afara-1_511f448400f5182b8568ffc7/index.html