Căutare

Cautare:

Categorii

Arhiva

Sfântul Ştefan, primul martir al Bisericii, serbat a treia zi de Crăciun

Sfântul Ştefan, serbat pe 27 decembrie, în a treia zi după Naşterea lui Iisus Hristos, avea harul divin al minunilor, de aceea este bine ca de ziua lui oamenii să aducă în casă icoana care-l înfăţişează, despre care se spune că-i ajută pe cei cu probleme de sănătate.

Întotdeauna în a treia zi de Crăciun, pe 27 decembrie, Biserica ortodoxă îl prăznuieşte pe Sfântul Apostol Întâiul Mucenic şi Arhimandrit Ştefan, condamnat la moarte în anul 33, de autorităţile iudaice, cel care a vestit şi a mărturisit credinţa în Hristos, deschizând drumul unui impresionant şir de martiri creştini, pedepsiţi pentru credinţa lor, spune preotul Constantin Stoica, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei.

Sfântul Ştefan era de neam ales şi provenea din seminţia lui Avraam. În limbă greaca, Ştefan înseamnă “coroană” şi se referă atât la râvnă de care acesta a dat dovadă în a face cunoscută lucrarea lui Iisus Christos cât şi la faptul că el este primul dintr-un nesfârşit şir de martiri din lumea creştină.

Misiunea Sfântului Ştefan era aceea de a demonstra că Iisus Hristos este Mesia, cel prezis de prooroci în Vechiul Testament. Datorită râvnei şi credinţei sale, Dumnezeu l-a învrednicit cu puterea de a săvârşi minuni şi de a arată semne mari în popor. Având harul divin al minunilor, care-i însoţeau adesea propovăduirile, Sfântul Ştefan a stârnit mânia autorităţilor iudaice, care l-au chemat la judecată în faţă Sinedriului, un tribunal la vechii evrei, acuzându-l de blasfemie, care la acea vreme se pedepsea cu moartea, dar şi de faptul că strică Legea lui Moise.

În faţă Sinedriului, Ştefan şi-a prezentat argumentele sale solide din scripturi, arătând că legea se împlineşte prin Hristos, adică prin Mesia, cel prezis de profeţi, dar nu a reuşit să-i convingă pe judecători, fiind alungat din cetate şi lovit cu pietre. Prăbuşit sub povara bolovanilor aruncaţi asupra lui, Ştefan a avut totuşi puterea ca, înainte de a muri, să ceară iertare pentru ucigaşii lui: “Doamne, nu le socoti lor păcatul acesta”.

O veche tradiţie spune că de ziua Sfântului Ştefan este bine să aducem în casă icoana care-l înfăţişează pe acest martir, sfântul ajutându-i pe creştinii care au probleme de sănătate, dar şi pe cei care se judecă de multă vreme cu alte persoane.

În această zi, în biserici se pomenesc creştinii care au murit în împrejurări dramatice şi se împart pachete cu alimente celor care poartă numele Sfântului Ştefan. În unele zone din Muntenia se prepară Pâinicile lui Ştefan, care au formă rotundă şi sunt făcute dintr-un aluat asemănător cu cel de cozonac. Unse cu miere, aceste pâinici rotunde amintesc de pietrele care l-au ucis pe Sfântul Ştefan. După ce se sfinţesc de către preot, la biserică, se împart de pomană copiilor săraci.

În tradiţie se mai spune că pentru sporul casei şi sănătatea rudelor bolnave sau păgubite este bine ca în 27 decembrie să dăruim icoana Sfântului Ştefan sau o candelă nouă, aprinsă. În semn de iubire, preţuire şi respect pentru Sfântul Ştefan, dar şi ca dovadă de iubire şi înţelegere, este bine să ne împăcăm cu persoanele cu care suntem certaţi.

Sfântulu Ştefan a fost ucis cu pietre în valea lui Iosafat. Având în vedere că în vremea aceea cei care erau ucişi cu pietre nu puteau fi înmormântaţi în cavoul familiei, se presupune că trupul Sfântului Ştefan a fost pus în mormântul unui creştin. Moaştele sale au fost descoperite în anul 415, atunci când preotul Luchian din Kefar-Gamala a avut o viziune. Când i s-au descoperit moaştele, pe mormântul său a fost scris “chiliel”, care în limbă ebraică înseamnă “cunună”, pentru că el a luat, cel dintâi dintre creştini, cununa muceniciei.

Numele este de origine grecească – Stephanos – şi înseamnă “coroană”, “ghirlandă”, “cunună”. La noi, numele de botez sunt Ştefan şi Ştefania sau Ştefana şi derivate ale acestora, Fane, Fănel, Fanica, Făniţă şi Fana.

Peste 420.000 de români care poartă numele Sfântului Arhidiacon Ştefan îşi serbează onomastica vineri, în cea de a treia zi a Crăciunului.

Dintre bărbaţii sărbătoriţi vineri, 273.159 poartă numele Ştefan, 18.656 se numesc Istvan şi 8.727 au fost botezaţi Fănel. De asemenea, îşi vor serba onomastica 3.306 bărbaţi care se numesc Ştefănel, 1.031 care au numele Ştefănuţ şi 581 al căror nume este Fane.

Cele mai multe femei sărbătorite în 27 decembrie poartă numele Ştefania, respectiv 84.399, alte 22.327 se numesc Ştefana, 9.114 au fost botezate Fănica, 1.036 Fănuţa şi 339 Fana.

http://www.romanialibera.ro/actualitate/eveniment/sfantul-stefan-primul-martir-al-bisericii-serbat-a-treia-zi-de-craciun-321499.html#

Lasati un raspuns