Căutare

Cautare:

Categorii

Arhiva

Nicula lui Bartolomeu Anania. Povestea casei unde fostul mitropolit a terminat de tradus Biblia

ananiaBartolomeu Anania (1921-2011) a terminat de tradus Biblia, şi-a scris o parte din memorii, a primit musafiri, şi-a pregătit predicile şi asculta muzica lui Bach cu volumul la maximum în locuinţa lui de la Mănăstirea Nicula, din judeţul Cluj. Amintirea fostului mitropolit este vie aici, la trei ani de la moartea acestuia, în ianuarie 2011.
La câţiva kilometri de Cluj-Napoca, undeva, aproape de culmea unui deal mereu verde, se înalţă mândra Mănăstire Nicula, unde vin oamenii cu zecile de mii să se închine unei icoane făcătoare de minuni. În acest loc, devenit cel mai mare centru de pelerinaj al ortodocşilor din Transilvania, Bartolomeu Anania, fostul mitropolit al Clujului, şi-a găsit a doua casă.

Prelatul a terminat aici de tradus Biblia, şi-a scris memoriile, şi-a primit oaspeţii de soi, a spus poveşti cu tâlc şi şi-a pregătit predicile.

Măicuţa Galineea, cea care i-a fost alături fostului mitropolit mai bine de 20 de ani, te primeşte în pragul chiliei cu un zâmbet luminos, aşa cum probabil îl primea şi pe

„Înaltu’“, cum îi spunea aceasta lui Bartolomeu. Ea şi Bârsan, un câine ciobănesc de vreo 7-8 ani cu care Anania bătea dealurile din apropiere, sunt singurii care îi păzesc casa, aşa cum făceau şi odinioară. Toiagul lui Anania stă şi acum sprijinit de tocul uşii dormitorului, parcă aşteptându-l.

Hristoşii din sat

La Nicula adie un vânt cald la sfârşit de februarie, încât ai impresia că a venit deja primăvara. În satul cu acelaşi nume, care se întinde de-a lungul drumului asfaltat ce duce la mănăstire, aproape fiecare a doua casă are câte un Hristos răstignit la poartă şi împreună te petrec până la mănăstire. Acolo, călugării au dat jos poarta mare de lemn şi au început să schimbe la faţă locul.

În curte, doar un cuplu venit de la oraş aşteaptă pe cineva să deschidă magazinul de suvenire, şi doi bărbaţi bat cuie şi schimbă acoperişul unei clădiri unde dorm pelerinii vara. Atât. În rest, linişte. Aşa arată Nicula când nu e pelerinaj.
Linişte, soare şi calm.

Influenţe olteneşti, ca acasă

De pe banca de lângă clopotele mănăstirii se vede tot complexul. În faţă e bătrâna bisericuţă de lemn, în dreapta – biserica unde se află icoana făcătoare de minuni, iar în spatele ei se află o biserică mai mare.
Alături sunt chiliile călugărilor, iar în spate se găseşte casa lui Bartolomeu Anania.

Locuinţa cu etaj este plasată cel mai sus, şi din pridvor priveliştea este superbă: satul Nicula şi mănăstirea în toată splendoarea lor. Se află chiar lângă pădure şi este alcătuită din două corpuri. Unul, cel din dreapta, adăposteşte biblioteca şi atelierele de creaţie, iar al doilea corp – locuinţa unde stătea Anania când venea la Nicula, adică de miercuri până sâmbătă şi în concedii.
Părintele Bogdan Ivanov, un apropiat al lui Anania şi purtătorul de cuvânt al Mitropoliei Clujului, povesteşte că reşedinţa de la Nicula era ca o a doua casă pentru prelat. Acum, aceasta aduce a muzeu memorial, dar nu este deschisă publicului. Ivanov i-a fost alături din 2003, de când i-a servit ca secretar de cabinet fostului mitropolit.

Locuinţa lui Anania de la Nicula are o arhitectură asemănătoare cu cea din Oltenia. Părintele Bogdan Ivanov spune că fostul mitropolit şi-a dorit să se simtă astfel mai aproape de locurile natale.

„Şi-a construit o reşedinţă unde şi-a lăsat toate lucrurile pe care le considera de valoare: biblioteca, obiectele personale, arhiva literară şi arhiva biblică. Mănăstirea Nicula este locul unde a petrecut mult timp. Aici a scris, aici a predicat. Sunt cunoscute predicile de la Mănăstirea Nicula. Unele sunt publicate, altele urmează“, susţine Bogdan Ivanov.

http://ro.stiri.yahoo.com/foto-nicula-lui-bartolomeu-anania-povestea-casei-unde-192650336.html

Lasati un raspuns