Căutare

Cautare:

Categorii

Arhiva

Apocalipsa lui Ioan, partea I

Postat: 18 January, 2011, Scris de Ioan

I

1. Aici este expusă divina descoperire a lui Iisus Hristos, pe care I-a dat-o Dumnezeu, ca să facă cunoscute credincioşilor Săi lucrurile care au să se întâmple în curând. Cele rele vor putea fi evitate sau micşorate (ÎNAINTE SĂ SE ÎNTÂMPLE) numai dacă oamenii se vor îndrepta plini de iubire către DUMNEZEU şi nu vor mai păcătui deloc. Şi toate acestea care urmează să se întâmple în curând, IISUS HRISTOS le-a făcut cunoscute, trimiţând să fie arătate prin îngerul Său apostolului Său cel drept şi plin de dragoste pentru El, Ioan, –

2. care apoi a mărturisit despre Cuvântul plin de har al lui Dumnezeu şi despre mărturia lui Iisus Hristos, şi a spus tot ce a văzut atunci. Cititi mai departe »

Apocalipsa lui Ioan, partea a II-a

Postat: 18 January, 2011, Scris de Ioan

IV

1. După toate aceste lucruri, m-am uitat şi am văzut că o uşă era deschisă în cer. Glasul cel dintâi pe care-l auzisem, răsunător ca sunetul unei trâmbiţe şi care până atunci vorbea cu mine, mi-a zis: “Suie-te aici şi-ţi voi arăta mai departe ce are să se întâmple după aceste lucruri!”
2. Numaidecât după aceea am fost răpit în Duh. Şi iată că am văzut că în cer era pus un scaun de domnie şi pe scaunul acesta de domnie şedea Cineva.
3. Cel ce şedea pe el era extraordinar de luminos şi strălucitor şi parcă avea înfăţişarea unei pietre de iaspis şi de sardiu; şi scaunul (LĂCAŞUL) său de domnie era înconjurat de jur împrejur cu un curcubeu mare de lumină ce se asemăna cu o piatră de smarald la vedere.
4. Împrejurul scaunului Său de domnie se aflau alte douăzeci şi patru de scaune mai mici de domnie; şi pe aceste scaune de domnie stăteau douăzeci şi patru de bătrâni, îmbrăcaţi toţi în haine albe intens strălucitoare; iar pe capete aveau fiecare cununi de aur.
5. Din scaunul cel mare de domnie ieşeau ca un fel de fulgere şi se auzeau glasuri şi tunete.
Înaintea scaunului de domnie se aflau şapte sfere mari de lumină care parcă ardeau precum şapte lămpi de foc şi care sunt cele şapte duhuri ale lui Dumnezeu. Cititi mai departe »

Apocalipsa lui Ioan, partea a III-a

Postat: 18 January, 2011, Scris de Ioan

VIII

1. Când a rupt Mielul pecetea a şaptea, s-a făcut acolo, în cer, o tăcere de aproape o jumătate de ceas.
2. Şi am văzut atunci pe cei şapte îngeri de lumină care stau înaintea lui IISUS HRISTOS că li s-au dat şapte trâmbiţe.
3. Apoi a venit un alt înger de lumină, care s-a oprit în faţa altarului, cu o cădelniţă de aur. I s-a dat tămâie multă, ca s-o aducă drept jertfă lui DUMNEZEU, împreună cu rugăciunile tuturor sfinţilor, pe altarul de aur, care este înaintea scaunului de domnie al lui IISUS HRISTOS.
4. Fumul de tămâie s-a ridicat atunci din mâna îngerului înaintea lui IISUS HRISTOS, împreună cu rugăciunile sfinţilor care erau adresate Lui şi lui DUMNEZEU.
5. Apoi îngerul de lumină a luat cădelniţa, a umplut-o cu foc din focul de pe altar şi l-a aruncat pe pământ. Şi imediat după aceea s-au stârnit pe pământ tunete, glasuri, fulgere şi a fost un mare cutremur pe pământ.
6. Şi cei şapte îngeri de lumină care aveau cele şapte trâmbiţe, s-au pregătit atunci să sune din ele. Cititi mai departe »

Apocalipsa lui Ioan, partea a IV-a

Postat: 18 January, 2011, Scris de Ioan

XII

1. În cer s-a arătat apoi un semn mare: a apărut o femeie foarte frumoasă învăluită într-o lumină alb strălucitoare ca soarele, care avea luna sub picioare şi o cunună de douăsprezece stele pe cap.
2. Ea era însărcinată, ţipa în durerile naşterii şi avea un mare chin ca să nască.
3. În cer s-a mai arătat tot atunci un alt semn: iată s-a văzut cum a apărut un mare balaur roşu, cu şapte capete, zece coarne şi care avea şapte cununi împărăteşti pe cele şapte capete.
4. Cu coada trăgea după el cam a treia parte dintre stelele cerului şi le arunca (puterea acestora) pe pământ.
Balaurul a stătut înaintea femeii, care sta să nască, pentru ca să-i mănânce copilul când ea îl va naşte.
5. Ea a născut un fiu care era un copil de parte bărbătească. Am înţeles că el are să cârmuiască cu putere de la DUMNEZEU toate neamurile cu un toiag de fier. Copilul a fost apoi răpit şi dus la Domnul nostru IISUS HRISTOS lângă scaunul Lui de domnie. Cititi mai departe »

Apocalipsa lui Ioan, partea a V-a

Postat: 18 January, 2011, Scris de Ioan

1. Şi apoi am auzit un glas puternic care venea din Templu şi care zicea celor şapte îngeri: “Duceţi-vă şi vărsaţi pe pământ cele şapte potire ale mâniei lui Dumnezeu!”
2. Cel dintâi s-a dus şi a vărsat potirul lui pe pământ. Şi atunci o rană rea şi dureroasă a lovit pe oamenii care aveau semnul fiarei şi care se închinau icoanei ei.
3. Al doilea a vărsat potirul lui în mare. Şi marea s-a făcut roşie precum sângele; ea era ca sângele unui om mort. Şi a murit orice făptură vie şi tot ce era în mare [POLUAREA ÎN EXTINDERE LA CARE ASISTĂM CU TOŢII ÎN PREZENT ESTE ANTICIPATĂ AICI n.t.].
4. Al treilea a vărsat potirul lui în râuri şi în izvoarele apelor. Şi apele s-au făcut precum sângele [POLUAREA n.t.].
5. Şi am auzit atunci pe îngerul apelor zicând: “Drept eşti Tu, Doamne DUMNEZEULE, care eşti şi care erai! Tu ai judecat şi ai socotit că este necesar să se facă în felul acesta pentru că eşti Sfânt.
6. Fiindca aceşti oameni au vărsat sângele sfinţilor şi al proorocilor, le-ai dat şi tu să bea sânge. Şi ei sunt vrednici să fie răsplătiţi astfel după faptele lor.”
7. Şi am auzit altarul zicând: “Da, Doamne Dumnezeule, Atotputernice, adevărate şi drepte sunt întotdeauna judecăţile Tale!” Cititi mai departe »