Căutare

Cautare:

Categorii

Arhiva

Împlinirea vremii

“Şi Cuvântul s-a făcut trup şi a locuit printre noi, plin de har şi de adevăr. Şi noi am privit slava Lui, o slavă întocmai ca slava singurului născut din Tatăl.” (Ioan 1:14).

Încălcarea poruncii lui Dumnezeu de către primul om l-a frustrat pe acesta şi întreaga posteritate de harul divin, de care ar fi beneficiat într-un Paradis perfect.
Dreptatea dumnezească l-a condamnat la asprimea vieţii, la necazuri, suferinţe şi, în sfârşit, moarte.
Dumnezeu a cheltuit enorm pentru ai şterge omului vinovăţia şi ai da posibilitatea să recâştige ceeace a pierdut.
În acest sens, Dumnezeu a trimis în poporul ales de El prooroci, care să întoarcă inimile oamenilor de la păcat şi să pregătească venirea unui Răscumpărător, dar n-au fost apreciate semnele dragostei Lui.
Israeliţii, căci acesta a fost poporul ales, şi-au înţepenit gâtul şi au devenit tari la cerbice, ridicându-se impotriva acestor prooroci, ucigându-i.
Dar toate aceste răutăţi ale evreilor n-au putut opri “împlinirea vremii”.
Când ceasul acestui eveniment a sunat, nici o forţă nu i-a putut sta împotrivă, şi pe scena lumii a apărut Fiul lui Dumnezeu, sosit aici pentru a plăti preţul dizgraţiei noastre.
Ştim cu toţii împrejurările în care s-a născut Isus. Există oceane de consemnări despre acest eveniment. Punctul meu de vedere a fost enunţat într-un articol din anul 2007, intitulat: “O veste minunată”.
Două lucruri sunt foarte importante şi demne de reţinut:

a) Isus a venit în lumea noastră decadentă ca să facă voia Celui ce l-a trimis, adică, să răscumpere pe om de sub sentinţa morţii, să-i redea chipul şi asemănarea pe care o pierduse prin căderea în păcat şi să-i deschidă o cale nouă şi vie, ca să poată câştiga viaţa veşnică.
Pentru această realizare, Isus a plătit cu viaţa Sa.
b) Valoarea universală a jertfei Mântuitorului o putem anticipa în cuvintele îngerului care s-a arătat într-o noapte păstorilor din câmpia Betleemului, aducându-le mesajul ceresc: “Nu vă temeţi: căci vă aduc o veste bună, care va fi o mare bucurie pentru tot norodul: astăzi în cetatea lui David, vi s-a născut un Mântuitor, care este Cristos, Domnul.” (Luca 2:10,11).
Vestea bună este că, “va fi o mare bucurie pentru tot norodul”. Isus s-a născut în lumea noastră şi a murit pentru toţi oamenii.

Câteva argumente:
“El este jertfa de ispăşire pentru păcatele noastre; şi nu numai pentru ale noastre, ci pentru ale întregii lumi.” (!Ioan 2:2), “Căci este un singur Dumnezeu, şi este un singur mijlocitor între Dumnezeu şi oameni: Omul Isus Cristos, care s-a dat pe Sine însuşi, ca preţ de răscumpărare pentru toţi: faptul acesta trebuia adeverit la vremea cuvenită.” (1Tim. 2:5,6), “…Astfel dar, după cum printr-o singură greşeală a venit o osândă, care a lovit pe toţi oamenii, tot aşa, printr-o singură hotărâre de iertare a venit pentru toţi oamenii o hotărâre de neprihănire care dă viaţă.” (Rom. 5:18), “Dar pe Acela, care a fost făcut “pentru puţină vreme mai pe jos decât îngerii”, adică pe Isus, îL vedem “încununat cu slavă şi cu cinste”, din pricina morţii, pe care a suferit-o; pentru ca, prin harul lui Dumnezeu, El să guste moarte pentru toţi.” (Evrei 2:9).

Toţi acei care apreciază ce a făcut Isus pentru rasa umană îI vor sărbători, în conştiinţa lor, în fiecare zi naşterea. Şi vor face lucrul acesta fără ritualuri păgâne, ci mulţumind Creatorului că ne-a dat cel mai preţios dar, pe Isus Cristos.
Pentru majoritatea omenirii, amintirea naşterii Domnului înseamnă un nou praznic şi o nouă ocazie de a chefui, unind sărbătoarea cu nelegiuirea. Nimic despre adevărata semnificaţie a venirii Fiului omului în lume. Nimic despre proslăvirea Tatălui care a făcut posibil acest lucru. Nimic despre Golgota, despre moartea Sa în favoarea noastră prin care am primit fără bani şi fără plată împăcarea cu Dumnezeu.
Cu toate acestea, Isus rămâne Alfa şi Omega – în faţa Căruia se va pleca “…orice genunchi al celor din ceruri, de pe pământ şi de sub pământ, şi orice limbă va mărturisi, spre slava lui Dumnezeu Tatăl, că Isus Cristos este Domnul.” (Filipeni 2:10,11).
Pentru noi, care îL cunoaştem, Isus este calea, adevărul şi viaţa, Idealul spre care tindem până la limita la care dimensiunile mărginirii noastre se pot extinde.
Să vibrăm până în cele mai ascunse cute ale sufletului, la amintirea naşterii Domnului, unindu-ne cu glasurile îngerilor şi cântând: “Slavă lui Dumnezeu în locurile prea înalte şi pace pe pământ între oamenii plăcuţi Lui.”
Prin venirea Sa în lume şi jertfirea vieţii în favoarea omului, Isus a adus pacea şi înfrăţirea tuturor.
Să adorăm pe Dumnezeul nostru care, “…atât de mult a iubit lumea…” (Ioan 3:16).
Să cinstim pe Fiul cum cinstim pe Tatăl, pentru că a îndeplinit voinţa sfântă şi a recuperat din prăpastia păcatului “oaia pierdută”, dăruindu-se pe Sine ca preţ de răscumpărare.
Aceasta să fie sărbătoarea inimilor noastre.
Amin!

Lasati un raspuns