Căutare

Cautare:

Categorii

Arhiva

Ministerul Sanatatii sfideaza normele bunului simt!

Acesta este titlul articolului primit de la FOR si il redau integral:

Cardul de sanatate: “experiment pe pielea asiguratilor si a medicilor de familie”

Forul Ortodox Roman a participat la dezbaterea publica organizata de Ministerul Sanatatii pe marginea hotararii de guvern prin care se intentioneaza implementarea noului sistem informatic de identificare a asiguratilor pe baza unui card de sanatate cu cip obligatoriu.

Dezbaterea a decurs intr-o atmosfera caracteristica pentru atitudinea de sfidare a normelor de bun simt, civilitate si democratie din partea autoritatilor: in primul rand, au fost trimisi doar reprezentanti de la CAS. Au lipsit oficialitatile din partea Ministerului Sanatatii si, mai cu seama, secretarul de stat Cristian Irimia, cel care isi luase angajamentul ca autoritatile vor cauta alternativa la card pentru cei care nu il doresc. În al doilea rand, oficialii prezenti au venit cu aceleasi raspunsuri stereotipe, propagandistice, prin care justificau ”necesitatea” introducerii sistemului informatic si a cardurilor, atunci cand, totusi, au catadicsit sa raspunda interpelarilor din sala. Nimic nou, nimic fundamentat, nici un studiu, nici o estimare a costurilor, a impactului bugetar, social etc. În al treilea rand, judecand dupa atitudinea superficiala si, totodata, crispata a oficialilor, a fost limpede ca dezbaterea s-a organizat pur formal si ca respectivele doamne si respectivii domni au avut simple roluri de figuranti. În treacat fie spus, este cel putin rizibil ca la o dezbatere in care se preamaresc beneficiile noilor tehnologii oficialitatile (organizatorii, in speta) sa nu fie in stare sa asigure macar o sonorizare decenta a salii.

Aceasta in conditiile in care in sala, in ciuda orei imposibile fixate pentru o dezbatere publica (11 dimineata, cand mai toti trebuie sa fie la serviciu), au fost prezente numeroase asociatii ale societatii civile, avocati, specialisti in IT, precum si reprezentanti ai medicilor de familie. Cel mai mare interes din partea salii, asa cum era de asteptat, a fost legat de modul in care oficialii vor justifica incalcarea promisiunii de a asigura o alternativa la card. Raspunsul oficialilor a fost ca ”s-a analizat” o solutie pentru gasirea alternativei, dar ca (surpriza!)… nu s-a gasit. Raspuns demontat imediat de insistentele salii, din dialogul ce a urmat reiesind ca autoritatile, de fapt, nu doar ca nu s-au obosit sa caute solutii alternative la card, dar nu au luat in seama nici macar solutiile propuse de societatea civila. Lucru care este perfect ilegal, dupa cum s-a demonstrat, deoarece, conform legii, autoritatile au obligatia sa motiveze atunci cand refuza sa ia in considerare variantele propuse de societatea civila.

matrix

Specialistii IT prezenti in sala au demontat argumentul ”necesitatii” cardului de sanatate cu cip, folosit de oficiali pentru a justifica refuzul alternativei – din punct de vedere tehnic, sistemul informatic nu este legat, in mod necesar si determinant, de existenta unui card cu cip. Pot exista sisteme informatice performante si in absenta cardurilor. Reactia oficialilor a fost derutanta: cardul cu cip e necesar deoarece doar prin… semnatura digitala se poate asigura securitatea (electronica) a actului medical si doar prin cip se pot proteja datele personale criptate! De cand are vreo legatura semnatura digitala cu cardul de sanatate? Daca va avea, aflam atunci lucruri noi, inexistente in proiectul legislativ actual si in toate declaratiile de pana acum ale autoritatilor. Cat priveste ”siguranta” datelor personale acordata de un cip la care vor avea acces multiple institutii ale statului, dar si furnizori, medici si farmacisti, precum si oricine se pricepe la noile tehnologii, este un mit pe care probabil nici oficialii nu il mai cred. S-a demontat si argumentul ”infailibilitatii” tehnice a sistemului informatic cu card, invocandu-se faptul ca exista numeroase fraude realizate in cadrul sistemelor informatice ce opereaza cu carduri cu cip si cu semnatura electronica. Disputa tehnica s-a incheiat cu urmatoarea concluzie: nu se poate vorbi despre o dezbatere publica reala in conditiile in care autoritatile nu au adus nici un inginer de sistem IT si merg pe ideea doar card cu cip si altceva nu.

Reprezentantii medicilor de familie au protestat vehement impotriva intentiei autoritatilor de a impune cardurile de sanatate. Practic, conform actualului proiect, costurile sistemului sunt suportate de medici, furnizori de servicii medicale si asigurati – deoarece sunt obligati, prin lege, sa achizitioneze cardurile si cititoarele de carduri. În plus, furnizorii de servicii medicale vor trebui sa achizitioneze nu doar cititoarele de carduri, ci si certificatele digitale. O prevedere care arunca intreaga responsabilitate asupra medicilor de familie este si cea conform careia editorul datelor medicale din cip este medicul, ceea ce il transforma pe acesta din prestator de servicii medicale in prestator de servicii IT! Se porneste de la prezumtia ca toti medicii au astfel de abilitati – ceea ce este fals –, se pretinde din partea lor prestarea unui nou serviciu pentru care nu vor fi platiti si, in plus, intreaga responsabilitate pentru eventualele erori in trecerea datelor medicale cade exclusiv asupra lor. Noul sistem este imoral si inaccesibil, deoarece se impune pe banii si responsabilitatea cetatenilor. Concluzia medicilor de familie: introducerea acestui sistem este un experiment efectuat pe pielea asiguratilor si a medicilor.

Din punct de vedere juridic, avocatii si juristii prezenti in sala au insistat asupra riscurilor legate de protejarea datelor personale. Astfel, integrarea centralizata a fiselor medicale electronice (de notat ca oficialii CAS au aprobat faptul ca proiectul cardului de sanatate este parte a proiectului e-Romania) pune in pericol siguranta datelor medicale ale persoanei. Datele medicale sunt de maxima intimitate pentru persoana si ar fi un dezastru daca s-ar ajunge la scurgeri de tipul WikiLeaks, prin care o serie de informatii dintre cele mai sensibile care pot ajunge la discretia oricui, putand fi folosite impotriva unei persoane publice, de pilda. S-a pus in evidenta faptul ca actuala hotarare de guvern nu respecta legea in ceea ce priveste institutiile care au acces la datele medicale ale persoanei. Conform legii, doar personalul medical are acces la aceste date – nu si institutiile enumerate in proiectul de hotarare. De notat ca actuala legislatie nu da voie nici macar rudelor de gr. I sa aiba acces la informatiile medicale ale persoanei dupa deces.

FOR a punctat lipsa de responsabilitate a autoritatilor, remarcand absenta ”strategica” a secretarului de stat Cristian Irimia, si a invocat recentele declaratii ale presedintelui Colegiului Medicilor, dr. Vasile Astarastoae, prin care acesta aprecia cardul de sanatate drept un abuz asupra asiguratilor. De asemenea, s-au invocat situatiile generate de sisteme similare din Marea Britanie, Franta si Germania, unde costurile au fost imense, s-au pierdut datele asiguratilor si nu s-au putut opri fraudele. Astfel, scopul declarat al autoritatilor (economisirea banilor si incetarea fraudelor) este contrazis flagrant de realitate. De asemenea, FOR a citat din raspunsul oficial al Ministerului de Interne prin care se preciza explicit ca drepturile constitutionale sunt respectate de noul proiect normativ al cartii de identitate deoarece se asigura alternativa (drept la optiune). Avand in vedere ca insesi autoritatile recunosc atingerea ce se aduce drepturilor civice prin aceste proiecte, este absolut firesc ca si Ministerul Sanatatii sa asigure dreptul la optiune.

Dezbaterea publica organizata pe 31 ianuarie a. c. nu a facut decat sa adevereasca faptul ca statul, in aplicarea programelor de digitalizare a guvernarii, urmareste politica faptului implinit. Este evidenta lipsa de disponibilitate la dezbatere reala, este evident faptul ca democratia, drepturile constitutionale, dreptul la intimitate, la decizii rationale si conforme interesului public sunt vorbe in vant pentru autoritati care par ca sunt captive in mod definitiv iluziei cipului-panaceu, ”solutia-minune” la toate problemele cu care ne confruntam.

Forul Ortodox Roman isi exprima profundul dezacord cu asemenea tertipuri necinstite si spera ca, totusi, fie si al 11-lea ceas, autoritatile vor face un pas catre normalitate si vor lasa macar dreptul la optiune, la alternativa, daca intregul proiect pare ca a devenit deja, din motive ce transgreseaza vointa decidentilor locali, inevitabil.

Alaturam acestei dari de seama si o serie de argumente sintetice pentru care FOR respinge cardurile de sanatate cu cip si sistemul informatic centralizat in care sunt stranse datele personale.

31 ianuarie 2011

Argumente procedurale si etice impotriva cardului de sanatate

1.    Sistemul de identificare a asiguraţilor pe baza cardului cu cip este experimental, in sensul in care nu exista o experienţa probata suficient care sa ateste ca introducerea lui serveste scopurilor enunţate de autoritaţi: eradicarea fraudelor si economisirea banului public.

2.    Dimpotriva, introducerea unui nou sistem de gestionare si administrare a asiguraţilor in timp de criza inseamna schimbarea radicala a vechiului sistem cu unul nou – proces intotdeauna costisitor si riscant. Nimeni nu a discutat in mod real despre noile costuri si riscuri.

3.    Drept dovada ca sistemul e nesigur: in Marea Britanie, in sistemul centralizat al Naţional Health System, s-au pierdut datele a 93% din asiguraţi; iar in Franta fraudele se fac in continuare fara nici o opreliste, in cadrul unui sistem informatic de carduri. Cat despre costuri, in Germania implementarea – doar parţiala – a acestui sistem a costat 1, 7 miliarde de euro.

4.    Nu exista nici un fel de studii (de fezabilitate, de impact, de politici publice etc.) facute de autoritaţi pe marginea acestor probleme. Nu avem date reale, probate, verificate, despre dimensiunea fraudelor, nu avem studii comparative cu alte ţari care au incercat sistemul etc.

5.    Înca o dovada ca sistemul este nesigur este data de blocarea recenta a serverelor CAS. Înca inainte de a fi implementat sistemul exclusiv electronic si-a aratat limitele: o singura problema tehnica reuseste sa blocheze intreg sistemul. Oricat de greoi si birocratic ar fi un sistem administrativ clasic, el nu se poate bloca in mod similar.

6.    Riscurile asupra drepturilor constituţionale si asupra datelor personale nu au fost abordate in mod serios. Astfel:

a.    Nu exista nici un audit de securitate pentru cipurile care vor stoca datele personale;

b.    În acest sens, ce garanţii efective exista asupra protecţiei datelor personale si informaţiilor asupra starii de sanatate ce vor fi criptate pe cip? Şi, avand in vedere ca nu se pot aduce garanţii tehnice infailibile, la ce bun construirea unui sistem informatic in care cetaţeanul devine vulnerabil, prin expunerea datelor personale, si a celor asupra sanataţii sale, in faţa statului si a unor terţe entitaţi? (conform legii, farmacisti, medici, furnizori, dar si oricine poate procura aparate de citire a cipurilor).

c.    Nu exista nici acum, in ciuda solicitarilor asociaţiilor societaţii civile, nici un fel de informaţie asupra existenţei – sau non-existentei – unei baze de date centralizate, cu informaţiile medicale despre persoana;

d.    Singurul care devine transparent in faţa autoritaţilor si a terţelor entitaţi este cetaţeanul; in schimb, statul este complet opac in ceea ce priveste modul in care va proceda cu datele personale.

e.    Obligaţia de a te identifica drept asigurat prin deţinerea unui card cu cip – respectiv lipsa unei alternative – incalca grav dreptul la opţiune bazat pe dreptul la viaţa privata si pe libertatea constiinţei.

7.    Reamintim faptul ca MI, intr-un raspuns catre FOR, a precizat ca ”prin recunoasterea dreptului la opţiune al cetaţenilor romani, sunt respectate dreptul la viaţa privata, cat si libertatea de constiinţa ale acestora, precum si libertaţile civice specifice unui stat de drept constitutional”. Implicit, lipsa acestui drept la opţiune inseamna incalcarea celorlalte drepturi constituţionale.

8.    Autoritaţile au procedat in cel mai nefericit mod cu putinţa faţa de societatea civila si faţa de necesitatea asigurarii unei dezbateri publice reale:

a.    au demarat procedurile licitaţiei publice pentru achiziţionarea cipurilor ÎNAINTEA organizarii primei dezbateri publice asupra proiectului;

b.    au promis, public si oficial, drept la opţiune si alternativa la card, promisiune incalcata prin faptul ca un asemenea drept a fost exclus din noul proiect;

c.    au descurajat orice discuţie serioasa, profunda, asupra acestui subiect prin lipsa oricaror studii asupra proiectului;

d.    au considerat de la bun inceput, in notele de fundamentare ale proiectelor legislative, ca nu este necesara consultarea societaţii civile si a Bisericii;

e.    au organizat ambele dezbateri publice in urma solicitarilor exprese ale unor asociaţii civile si le-au fixat la ore aproape imposibile, in termene scurte de timp.

9.    Toate aceste lucruri duc la o relaţie de suspiciune intre stat si cetaţeni:

a.    statul isi suspecteaza cetaţenii de fraude si incearca, in mod opac, incalcand drepturile civile si normele democratice, introducerea unui sistem informatic obligatoriu si riscant pentru libertatea persoanei;

b.    cetaţeanul suspecteaza, pe buna dreptate, statul ca intenţioneaza sa isi creasca marja de control asupra societaţii si persoanelor, avand in vedere si tertipurile jenante de care se folosesc autoritaţile pentru a asigura introducerea cardurilor cu cip obligatorii;

c.    prin propaganda de care se serveste pentru a justifica introducerea noului sistem informatic, statul acuza categorii intregi de populaţie (medici de familie, asiguraţi) de faptul ca sunt necinstiţi in raport cu legea si cu ceilalţi; acest lucru nu poate duce decat la anomie sociala si la suspiciune generalizata, vina pentru funcţionarea proasta a sistemului aparţinand in primul rand responsabililor, nu platitorilor de taxe.

10. Avand in vedere toate aceste argumente procedurale si etice, FOR considera ca lipsa dreptului la opţiune afecteaza grav, si de aceasta data, drepturile si libertaţile cetaţenesti prevazute in Constituţie.

Forul Ortodox Roman, structura federativa fara personalitate juridica, a fost fondat la 29 noiembrie 2008, prin consensul reprezentanţilor a 60 de organizaţii civice cu caracter cultural si social, care au participat la Conferinţa Asociaţiilor Laicatului Ortodox Roman. Forul Ortodox Roman este coordonat de liderii organizaţiilor: Asociaţia „Rost”, Asociaţia „Christiana”, Asociaţia Pro Vita – Bucuresti, A.R.T.R.I., si Fundaţia „Sfinţii Martiri Brancoveni”.

Link la articolul original:

http://theologhia.wordpress.com/2011/02/01/forul-ortodox-roman-despre-ultima-dezbatere-publica-privind-gasirea-unei-alternative-la-cardul-national-de-sanatate/

Devine din ce in ce mai evident modul actual de conducere impotriva democratiei si a propriului popor. Introducerea cardului de sanatate electronic cu cip este o masura impusa cu forta de guvernarea actuala. Costurile sunt necunoscute si vor fi suportate tot de populatie si medici, dupa ce sume importante au fost deja tocate din banul public si european. Cardul de sanatate si SIUI nu vor reduce fraudele si managementul incompetent, nici nu vor imbunatati calitatea actului medical.

Prin cardul electronic de sanatate cu cip si SIUI, guvernarea actuala face transparent omul cu bolile lui, il expune unor atacuri care pot ii distruge fiinta umana, santajului, calomniei, incalcarea secretului medical si drepturilor omului. Guvernarea actuala calca demnitatea umana prin insusi modul de implementare a cardului de sanatate cu cip, in timp ce ei raman in continuare in umbra si folosesc datele in interesul lor.

Cardul de sanatate cu cip este o masura implemantata nu in folosul populatiei si spre cresterea eficientei actului medical, ci un mijloc de control asupra cetateanului si in folosul guvernarii.

Modul actual de guvernare este de tip dictatorial  si poporul guvernat, caruia ar trebui sa i se garanteze drepturile civile si democratice, este transformat in detinut si masa de experiment. Romania nu este un lagar nazist si penibilul trebuie sa ia sfarsit.

Lasati un raspuns