Căutare

Cautare:

Categorii

Arhiva

Satul Cupseni, celebru pentru specialistele care “impistreaza” oua

Incondeiatul oualor, un obicei care se mai pastreaza in Maramures si in Bucovina, atrage inca numerosi curiosi, in fiecare an. De Pasti, satul Cupseni este celebru pentru “specialistele” care mai incondeiaza oua. Conform traditiei, in Vinerea Mare, gospodinele se ocupa de “impistritul” oualor. Acestea, spun ele, in mod straniu, nu se strica atat de repede ca si cele fierte in alte zile ale anului.

Mandria cupsenilor

Incursiunea noastra porneste de la informatia conform careia, in Tara Lapusului, incondeiatul oualor se mai obisnuieste si astazi. Satul Rogoz este primul in care ne oprim si ne incercam norocul. La prima oprire, o batrana din sat ne indica cu usurinta unde putem gasi o femeie care se pricepe la incondeiatul oualor.

“Dar mai bine ati incerca in Cupseni, ca acolo-s mai specialiste”, ne recomanda batranica.

Respectam indicatiile ei si plecam spre Cupseni. Prima oprire e cu noroc. Incercam sa aflam un nume sau o adresa a vreunei pricepute in acest obicei, insa primim mai mult decat ne asteptam. “Aici la noi is mai multe”, ne spune o femeie din localitate, iar in minutele urmatoare, aceasta, angajata a primariei, devine ghidul nostru. Femeia ne conduce la gospodaria Mariei Hojda, o batrana de 72 de ani, care are un palmares bogat in ce priveste “impistritul” oualor. Obisnuita cu camere video, cu ziaristi si aparate foto, femeia isi incepe imediat povestea, dezinvolta si plina de haz.

“Io am invatat a le impistri de copil, inca de pe la sapte ani. Si la Pasti, a mele erau cele mai faine”, spune ea cu mandrie. Apoi ne da detalii despre palmaresul ei< “Am facut si in Spania, si in Germania, in Franta, si din America o venit cineva si mi-o dat 50 de oua sa le-mpistresc”, mai spune ea. Apoi ne explica de ce calitati ai nevoie pentru a face asa ceva< “Trebuie sa ai precizie, sa ai mana sigura, ca altfel nu iese bine”, explica ea.

Procedeul incondeierii

Tanti Maria ne face apoi o demonstratie de maiestrie si ne explica, pe parcurs, procedura de incondeiere a oualor. “Incalzesc ceara mai intai, apoi condeiul il inmoi in ceara calda si desenez pe ou modele. Modelele le-am invatat de cand eram mica. Unele le mai inventez io, altele le stiu din batrani”, mai explica ea.

Primul model este facut pe oul curat, abia spalat, dupa care este colorat in prima culoare, galbena. “Asta a fi prima culoare. Apoi le mai fac un model cu ceara, pe culoarea galbena”, mai detaliaza batrana. Dupa colorarea in galben, urmatorul model este desenat cu ceara, peste care se pune un alt strat de culoare, de aceasta data rosie. “Dupa ce le scoatem din culoarea rosie, le lasam un pic sa se usuce si apoi mai facem un model”, mai explica ea. Dupa ce este desenat si acest model, pe a treia culoare, oul este introdus in culoarea finala, care poate fi albastra sau verde. “Asta e ultima culoare, iar dupa ce se usuca, le curatam de ceara cu o carpa, apoi le dam cu o felie de slanina, ca sa capete luciu”, mai spune ea. Ouale sunt asezate apoi intr-un cos de lemn, facut special pentru aceasta ocazie.

Oul de strut, incondeiat

Amuzata, apoi, tanti Maria isi aminteste ca in urma cu cativa ani a trait provocarea vietii ei, cand cineva i-a dat un ou de strut sa-l incondeieze. “N-am vrut sa-l fac, ca n-am mai facut asa ceva si n-am stiut cum e. Oul era mare, era mult de lucru pe el si io n-am stiut ce sa-i fac. Tata noaptea n-am durmit de grija si m-am tat gandit ce-oi face”, povesteste ea amuzata. “Apoi am pus un prosop pe brata si m-am apucat de el. Nu m-am temut ca l-oi sparge, ca ase de tare o fo’ ca am putut da cu el de pamant, ca nu sa spargea”, mai spune ea. Apoi, cu lux de amanunte, batrana ne explica cum a impartit oul in mai multe parti egale, pentru ca modelul sa iasa bine. “N-am stiut cum a iesi pana n-o fo’ gata. Da’ o iesit frumos si le-o placut la toti. Vinit-o tat’ sa-l pozeze, pozatu-m-o’ si pa mine cu oul, ca tare le-o placut. Si mi-o dat un milion pantru oul de strut “, isi mai aminteste ea. Oul de strut a fost pentru mester o reala aventura, insa, mai spune ea, e o experienta pe care nu ar mai repeta-o.

O alta experienta pe care nu a uitat-o a fost cand cineva din Bucuresti a venit cu o cerere de peste 50 de oua, ce trebuiau incondeiate intr-un timp foarte scurt. Vrednica, asa cum o stie tot satul, femeia si-a tinut promisiunea si le-a “impistrit” pe toate, cum a putut mai bine.

Obicei pe cale de disparitie

Dezamagirea femeii care practica acest obicei din copilarie este ca nu are pe cine sa invete sa duca mai departe acest obicei. Ea se plange ca “fetele din ziua de azi nu vreu sa invete nimic”. Aieste numa’ cu buricu’ gol umbla pa drum si fumeaza, da’ nu vreu sa-nvete a-mpistri oua. Sa n-aiva ce manca, da’ nu fac nimic”, se mai plange ea.

Apoi spune, tot dezamagita, ca nici propriii copii, din care o parte sunt stabiliti in strainatate, nu au invatat acest obicei. Tanti Maria isi aminteste apoi ca a invatat sa incondeieze oua inca de cand era dor un copil si nu avea mai mult de sapte ani. Apoi isi aminteste ca ouale incondeiate de ea erau mereu “vedetele” sarbatorilor, cand, de Pasto, sunt date peste mormant in cimitir, asa cum cere traditia. “De Pasti, cand meream in cimitir si se dau peste mormant oua rosii, a mele erau cele mai faine”, se mandreste tanti Maria.

Ouale din Cupseni, unice

Chiar daca a indragit acest obicei si  facut cu mare drag oua incondeiate pentru tot satul, raposatul ei sot a avut mereu o problema cu asta.

“Nu-i placea cand ma vedea ca stau acolo aplecata si lucram. Da’ mie imi placea si-i ziceam ca amu’ ii musai sa-l mai fac si pe aiesta unu, apoi gata”, se amuza ea acum de micile discutii casnice. Apoi isi aminteste ca aceasta abilitate i-a adus si respect in sat, si nu numai.

“Eu i-am servit pe toti, n-am refuzat pe nimeni cand o vrut sa le-mpistresc oua, da’ si ei m-o servit pe mine. Oriunde m-am dus, ori la primaru’, oriunde, tat’ m-o servit”, mai spune ea cu mandrie. “Io nici nu le-am cerut bani in veci, da mi-o lasat mereu, care cat o vrut”. Batrana ne explica, apoi, ca ouale incondeiate de femeile din Cupseni sunt deosebite fata de toate celelalte. “Am vazut io la televizor, da’ alea is facute dupa modele geometrice, nu-s ca a noastre. Noi facem modele de cand lumea, de cand o lasat Dumnezeu Cupseniu’. Nici cele din Costeni nu le fac ca noi”, justifica ea.

Simboluri ale incondeierii

Incondeiatul oualor este un mestesug specific, in special Moldovei, Bucovinei, dar se pastreaza, pe alocuri, si in Maramures. Modelele realizate cu ceara peste diferite culori dau un aspect cromatic interesant, iar cele de strut, prin dimensiunea lor, creeaza o imagine gigant.

Obiceiul de a vopsi oua are la baza legenda potrivit careia Maria Magdalena s-a apropiat de crucea pe care era rastignit Iisus Cristos, iar sangele Lui s-a prelins si a picurat pe cosul cu merinde al Mariei Magdalena, colorand astfel ouale in rosu.

Cateva simboluri folosite la incondeierea oualor sunt linia dreapta verticala, care simbolizeaza viata, sau cea dreapta orizontala, care simbolizeaza moartea. Linia dubla dreapta reprezinta eternitatea, sau linia ondulata – apa, purificarea. Spirala reprezinta timpul, eternitatea, iar dubla spirala – legatura diuntre viata si moarte. Dintre cele mai utilizate, insa, este crucea, simbol al crestinatatii.

Lasati un raspuns