Căutare

Cautare:

Categorii

Arhiva

ONOR “CIORILOR NEGRE DIN CARPAŢI”

“CIORILE NEGRE DIN CARPAŢI”…nu, nu e doar o fabulaţie din cartea lui Savatie Baştovoi . Aşa sunt văzuţi călugării români de către susţinătorii noii ere mondiale sau sionişti, masoni, euro-parlamentari, şefi de state europene şi cam tot ce e împotriva Ortodoxiei. Ce compliment!!! “Ciori”! Poate ar trebui să cunoaştem mai bine viaţa acestor simple dar uimitoare păsări. Vă deschid doar apetitul de a studia cât de puţin viaţa ciorilor. Ştiaţi că ciorile sunt cele mai fidele păsări partenerelor lor? Că o cioară formează un cuplu pentru toată viaţa cu acelaşi partener, cu care depune ouăle? Că e o pasăre inteligentă ( fabula “Corbul si Vulpea”), care nu se lasă prinsă în capcane şi care ştie să-şi chivernisească foarte bine hrana? Puii după perioada de creştere nu merg să-şi caute partener ci rămân alături de familie…Ciorile nu-şi protejează numai propria familie ci şi pe apropiatele lor. Deşi atacă uneori culturile, se hrănesc cu gâze sau larve dăunătoare culturilor.  Iată doar câteva din trăsăturile lor, care le fac atât de deosebite. Duşmanii cei mai de temut ai ciorilor sunt Oamenii, vulturii şi bufniţele.

Câtă asemănare între aceste păsări uimitoare şi purtătorii de haine negre, urâţi şi neînţeleşi poate chiar nici de propriii părinţi.

Scrisesem intr-un articol mai vechi şi mă întrebam unde e oastea ţării, cea iubitoare de Hristos? Vreţi să ştiţi unde? Nu e în unităţile militare, nu…nu o căutaţi acolo…E pe ogoarele lumii acesteia ce nu o merită…caută HRANĂ…o găseşte şi apoi o dă poporului ăsta flămând, dar păcat că puţini O caută şi o primesc. Lumea e cea care nu ne permite să vedem lupta care se duce, lumea şi ochii noştrii larg închişi; dar va veni ziua când cu ochii sufletului vom vedea războiul pe care aceste “ciori” îl poarta, cu preţul sufletului şi al vieţii lor.

Cinste vouă şi onoare, soldaţi bravi ai neamului, voi călugări dragi ce v-aţi lăsat părinţi şi familii spre a căuta hrana în ogorul lumii şi a o da nouă…Voi dragilor care plângeţi prin pustiile Atonului, a Hozevei, a Sinaiului, a Platinei din California, a Arizonei,…şi de prin ascunzişurile pământului ăsta sterp de-acum…voi cei ce ştiţi ce e lupta, voi cei ce purtaţi poverile acestui neam fur şi desfrânat şi avortor. Cinste vouă şi părinţilor care v-au născut şi înaintaşilor voştrii cărora le sunteţi datori cu ruga şi care cu siguranţă mijlocesc pentru voi. La Judecată nu vom merge doar cu voievozii noştrii, cu oamenii de cultură, cu martirii…voi sunteţi scutul bisericii celei luptătoare şi tot din rândurile voastre e plină şi Biserica Cea Triumfătoare.

De înţelepciunea voastră se minunează cei ce îşi fac timp să vă cunoască…de cuvintele voastre nu se mai satură cei ce caută Adevărul…de ruga voastră se liniştesc sufletele…de pâinea făcută de mâna voastră se potoleşte foamea…de mila şi cererile voastre mai sunt România şi Grecia şi Rusia şi Serbia ortodoxe…din dragostea voastră ne mai îngăduie Domnul!

Frumoasă comparaţie v-au găsit bufniţele cele iluminate ale acestei lumi…ele, păsări ce iubesc doar întunericul şi care îşi fac lucrarea doar pe întuneric…dar să nu vă mâhniţi scumpi călugări….că voi sunteţi cei ce n-aţi lasat flămând pe Ilie…şi nu veţi lăsa nici neamul acesta ortodox.

Încă o dată: Cinste vouă părinţilor ai mănăstirilor din oraşe, ai Moldovei, ai Olteniei, ai Ardealului, ai Dobrogei, ai schiturilor şi chiliilor româneşti de petutindeni !!!

Domnul să primească ruga şi osteneala voastră.

Doamne cât am ajuns să iubesc ”ciorile”..!.mai ales pe cele din Carpaţi!!!…şi cele ce-au migrat dinspre Carpaţi…

Preluare dupa http://foaienationala.ro

Lasati un raspuns