Căutare

Cautare:

Categorii

Arhiva

IPS Justinian, 30 de preoti si 10.000 de credinciosi au participat la hramul Manastirii Rohia

Vineri, aproximativ 10.000 de credinciosi au sarbatorit “Izvorul Tamaduirii” la Manastirea Rohia. Anul acesta, la sarbatoarea hramului mic al manastirii a participat IPS Justinian, arhiepiscopul Maramuresului si Satmarului, inconjurat de un sobor de peste 30 de preoti.
Sarbatoarea a inceput din ajunul praznicului, cu slujba Vecerniei, Privegherii de toata noaptea, Utrenia, Paraclisul Maicii Domnului si Acatistul Invierii Domnului, in timpul carora s-au marturisit sute de credinciosi. In dimineata zilei praznicului a avut loc Sfintirea Apei, s-a continuat cu Taina Sfantului Maslu de obste, Sfanta Liturghie arhiereasca. La sfarsitul slujbei, Anamaria Tomoiaga, din Moisei, a interpretat doua pricesne, impresionand credinciosii pana la lacrimi. Arhiepiscopul Justinian a tinut un cuvant de invatatura in care a vorbit despre binefacerile Maicii Domnului asupra celor ce o cinstesc.

Izvor miraculos care a vindecat suferintele multor oameni

Credinciosii ortodocsi din Maramures au si ei un izvor considerat a fi miraculos. Acesta se afla la Manastirea “Sfanta Ana” din Rohia, iar calugarii de aici sustin ca, de-a lungul timpului, apa aceasta a vindecat suferintele multor oameni care au venit cu credinta sa bea din ea. Izvorul se afla la cativa metri de manastire.

Arhiepiscopul Justinian a pus bazele sarbatorii  la Rohia

Pe vremea cand IPS Justinian era staret la Rohia (prin anii ‘50), intr-o vineri din Saptamana Luminata, a chemat preotii din zona sa faca Sfanta Liturghie si Sfantul Maslu. Dupa acest moment, in fiecare an au continuat rugaciunile din vinerea Saptamanii Luminate, devenind o traditie ca de sarbatoarea “Izvorului Tamaduirii” sa vina in pelerinaj peste 10.000 de credinciosi din intreaga tara, in special din Tara Lapusului.

Centru cultural dupa un model de pe Muntele Sfant

De doi ani, la manastire se construieste Centrul Cultural Monahal Nicolae Steinhardt, Nicolae Delarohia, dupa un model adus de la Muntele Sfant. Acesta va fi format dintr-un ansamblu de trei cladiri, care vor adaposti in final staretia, biblioteca, chiliile obstei, o sala de conferinte, una de mese si o sala de lectura. Finantarea acestui centru s-a facut exclusiv din donatii, iar valoarea finala, potrivit autorizatiei de constructie, este de 9.947.692 de lei, iar termenul de executie este de 60 de luni.  Ideea de a construi un centru cultural care sa poarte numele monahului Nicolae Steinhardt (cel care si-a petrecut o buna parte din viata la Rohia) este mai veche si apartine Prea Sfintitului Justin Sigheteanul. Abia in urma cu doi ani a putut fi materializata.

Manastirea s-a ridicat in doi ani

Lucrarile pentru ridicarea bisericii au inceput in anul 1923. Dupa multe greutati, cu sacrificii mari si ajutat de entuziasmul si bratele sutelor de credinciosi, s-a reusit ca in timp de doi ani sa fie ridicata o biserica modesta si o casa monahala. Manastirea a fost sfintita abia in anul 1926, de catre vrednicul de pomenire episcopul Nicolae Ivan al Clujului, la 15 august, de sarbatoarea Adormirii Maicii Domnului, care a devenit hramul manastirii. Astfel a luat fiinta “primul asezamant de acest fel” in Ardealul alipit. Multa vreme asezamantul a ramas la stadiul de schit, neputandu-se dezvolta din cauza accesului foarte greu. Manastirea s-a putut dezvolta dupa 1965 si mai ales in 1970, cand s-a introdus curentul electric si s-a amenajat drumul de acces.

70 de ani de existenta

Ravna si daruirea unor stareti cu reala vocatie a imbogatit patrimoniul Manastirii Rohia, care astazi se compune din urmatoarele valori< “Casa de Stejar” (1965), “Casa Staretiei” (1969-1972), “Casa cu Paraclis” (1973-1975), “Casa Poetului” (1977-1979), “Altarul de vara“ (1980-1983), “Poarta maramureseana“ de la intrare (1988), “Casa Alba“ (1988-1992), “Poarta din sat” (1999 – 2001), “Coltul maramuresean”, compus dintr-o casa si o biserica de lemn (2001) etc. Una dintre realizarile foarte importante ale acestui asezamant a fost, este si va ramane faptul ca aici, pe parcursul celor peste 70 de ani de existenta, sute de mii de romani si-au gasit materializate nazuintele unitatii de neam si credinta.

Icoana Maicii Domnului a rezistat unui incendiu

In deceniul al patrulea al secolului al XX-lea, icoana Maicii Domnului a scapat dintr-un incendiu cand, din cauza unei lumanari nesupravegheate, suportul lemnos al icoanei a luat foc, fiind mistuit in intregime, in timp ce icoana pastreaza doar cateva urme care marturisesc minunea savarsita. In anul 2004, icoana a fost restaurata de profesorul universitar Teo Muresan, din Cluj-Napoca. Iconostasul este o lucrare de exceptie, opera a profesorului de sculptura Ion Rucareanu din Bucuresti, specialist in sculptarea scenelor istorice si a fost realizat intre anii 1975 si 1979.

“Turnul Tezaurului” va adaposti 40.000 de carti valoroase

t Manastirea este asezata pe o coasta de munte, astfel ca a trebuit gasita o solutie viabila datorita reliefului. Astfel, constructia centrulul cultural a fost amplasata dupa un proiect al inginerului Dorel Cordos care este similar cu cel se gaseste pe Muntele Athos, unde conditiile geografice sunt asemanatoare. Cea mai inalta dintre cele trei cladiri care vor forma centrul cultural va avea 20,5 metri inaltime, de la cota zero, adica de la nivelul drumului de acces, la care se adauga alti 28 de metri sub acesta. In total sunt noua etaje, plus mansarda. Aceasta cladire poarta denumirea “Turnul Tezaurului”, pentru ca va adaposti principalele valori ale asezamantului monahal.

Loc privilegiat de cautatorii de liniste sufleteasca

Manastirea “Sfanta Ana” se afla in inima Tarii Lapusului, dar si a credinciosilor de pe aceste meleaguri. Ea reprezinta unul dintre valoroasele monumente bisericesti si de arta religioasa ale tarii, este asezata intr-un cadru pitoresc, pe coama unui deal, in mijlocul unei paduri de fag, conifere si stejar.

Manastirea Rohia constituie locul privilegiat al cautatorilor de liniste sufleteasca si al iubitorilor de frumos.

Inceputurile Manastirii Rohia sunt legate de persoana preotului ortodox Nicolae Gherman (1877-1959), paroh in satul de la poalele Dealului Viei – Rohia, deal pe care se gaseste asezata manastirea. Preotul ctitor a zidit-o in memoria fiicei sale, copila Anuta, pe care a pierdut-o, fiind chemata la Domnul in noiembrie 1922.

S-a ridicat o biserica impunatoare

In anul 1996, din initiativa Prea Sfintitului Justin, arhiereu vicar al Episcopiei Ortodoxe a Maramuresului si Satmarului, staretul manastirii, vechea bisericuta a fost desfacuta, iar pe locul ei a inceput construirea unei biserici noi si impunatoare. In prezent, iconostasul si o parte dintre icoanele din vechea bisericuta se afla in paraclisul amenajat la demisolul noii biserici a manastirii. Din lipsa de spatiu biserica noua este amplasata pe acelasi loc pe care fusese construita, cu 70 de ani in urma, bisericuta veche. Elementele definitorii ale noii constructii sunt preluate de la biserici din toate cele trei provincii romanesti. Biserica este in forma de cruce, cu pridvor brancovenesc in fata, cu un singur turn cupola, ce contine elemente moldovenesti si pentru ca spatiul cerea o biserica chivot, inaltata pe verticala, se foloseste o inaltime de biserica maramureseana (48 de metri de la baza, ea avand o lungime de 22 metri). O nota aparte va fi conferita ansamblului de la subsol, ce cuprinde o sala a mormintelor si un paraclis cu incaperile aferente (capela, altar, proscomidiarul si diaconiconul). Pe fatada deja terminata a noii biserici s-a executat, in mozaic, icoana Deisis (copie a celei de la Biserica Sfanta Sofia din Constantinopol), iar in anul 2005, tot in mozaic, cei doisprezece Sfinti Apostoli.

Paraclisul, loc de rugaciune, reculegere si meditatie

“Casa cu Paraclis” este amplasata pe pintenul abrupt al dealului, chiar in fata bisericii. Lucrarile de constructie au durat doi ani, intre 1973 si 1975. In fata cladirii s-au construit, in 1976, scari in forma semicirculara, adevarate propilee, cu doua terase. Cladirea are forma dreptunghiulara, fiind orientata spre rasarit, si are trei nivele. La parter se afla trei dormitoare destinate pelerinilor. Intr-unul dintre spatiile etajului I este amenajata biblioteca manastirii, iar la etajul II

se afla Paraclisul “Izvorul Tamaduirii”.

Paraclisul este un loc de rugaciune, de reculegere si de meditatie pentru vietuitorii manastirii.

Biblioteca manastirii, initiativa arhiepiscopului Justinian

Din totdeauna manastirile ortodoxe au fost focare de spiritualitate si cultura. In aceasta traditie se inscrie si manastirea Rohia care dispune de o biblioteca formata din peste 40.000 de carti si reviste cu continut teologic si de cultura profana, cuprinzand pe langa lucrarile in limba romana, un important fond in

limbile germana, si maghiara, precum si un numar de carti in limbile franceza, engleza si neogreaca. In afara de fondul principal teologic, biblioteca adaposteste carti din numeroase si variate domenii ca< istorie, arheologie, arta, poezie si proza literara (romana si straina), muzica, stiinte, geografie, diplomatie, dramaturgie, etnografie, literatura populara, critica, eseistica, filosofie, psihologie, logica precum si biografii, memorii, jurnale, carti juridice, de economie politica, stiinta politica, sociologie, manuale didactice etc. Existenta bibliotecii manastirii se datoreaza initiativei si muncii depuse de arhiepiscopul Justinian, in timpul cat a fost staretul Manastirii Rohia. Ea a fost imbogatita in timpul staretiei arhimandritului Serafim Man si indeosebi a actualului staret PS Justin Sigheteanul. Biblioteca a fost organizata de parintele Nicolae Steinhardt dupa modelul marilor biblioteci publice. Cartile donate sunt in numar redus, cele mai multe au fost achizitionate de manastire, depunandu-se eforturi pentru tinerea la zi a bibliotecii cu principalele aparitii editoriale.

Casa Alba

“Casa Alba”, o cladire impunatoare cu mansarda, a fost construita intre anii 1988-1992. Aici se afla chiliile in care locuiesc o mare parte din vietuitorii manastirii, secretariatul si contabilitatea, un apartament episcopal, iar la mansarda se afla un salon oficial pentru primirea oaspetilor. Coltul maramuresean este alcatuit dintr-o biserica si o casa, ambele din lemn, proiectate de arhitectul Dorel Cordos si construite in anul 2001. Acesta este locul care aminteste cel mai bine de arta maramureseana si de turlele ei de lemn ce parca ating cerul.

Coltul Maramuresean

Muzeul manastirii, din anul 1983 si pana in 2007 a fost amenajat la etajul al doilea al “Casei Poetului”, iar din luna mai 2007 este amenajat in biserica de lemn din cadrul “Coltului maramuresean”. Muzeul manastirii adaposteste o bogata colectie de carti vechi bisericesti, o frumoasa colectie de vechi icoane bisericesti pe lemn si pe sticla, datand din secolul al XVIII-lea. Dintre lucrarile valoroase aflate in colectia muzeului manastirii amintim< “Cazania sau Carte romaneasca de Invatatura” (a mitropolitului Varlaam, Iasi, 1642), “Noul Testament de la Balgrad” (al mitropolitului Simion Stefan tiparit la 1648) “Indreptarea Legii” (Targoviste, 1652), “Evanghelia” (tiparita de Antim Ivireanu, la Snagov, 1697), “Molitvelnic” (Ramnic, 1705),  “Evanghelia de la Bucuresti” (1725), “Apostolul” (Blaj, 1767), “Biblia de la Blaj” (1795),  “Psaltire” (de pe vremea lui Caragea, 1817), “Cartea ce se zice Impartire de grau” (Buzau, 1838), “Cronica Romanilor” (a lui Gheorghe Sincai, editata la Iasi in 1853), “Biblia de la Buzau” (din 1854), “Biblia lui Saguna” (Sibiu,1856-1858) etc.

Chilia parintelui Nicolae Steinhardt

“Casa Poetului” a fost ridicata intre anii 1977-1979, si are un parter si doua nivele cu superbe verande. Aici se afla Chilia parintelui Nicolae Steinhardt. In aceasta casa a locuit temporar si poetul Ioan Alexandru. Dupa moartea parintelui Nicolae Steinhardt (la 30 martie 1989), chilia in care a vietuit ca monah al Manastirii Rohia a fost destinata ca sa pastreze, in timp, memoria celui care a vietuit in ea. Ea a fost amenajata ca un mic muzeu, in care se pastreaza lucrurile personale ale parintelui Nicolae Steinhardt (manuscrise, carti, icoane, tablouri, precum si mobilierul).

Hrana spirituala necesara, mangaiere si intarire sufleteasca

Credinciosii din toate partile Maramuresului, ca si cei multi care vin de pe alte meleaguri ale tarii, gasesc aici hrana spirituala necesara, mangaiere si intarire sufleteasca. Totodata biblioteca manastirii cu numeroasele ei volume, din variate domenii, reprezinta pentru tanarul seminarist sau student teolog, ori pentru cercetatorul dornic de a studia, in cadrul minunat al naturii de la Rohia, un permanent si nesecat izvor de informatii. In spiritul traditiei de ospitalitate al asezamintelor monahale ortodoxe, Manastirea “Sfanta Ana” Rohia, ofera, pentru cateva zile, gazduire pelerinilor care o cerceteaza.

Lasati un raspuns