Căutare

Cautare:

Categorii

Arhiva

Personalităţi băimărene: Lucian Mureşan, cel mai înalt ierarh al Bisericii Române Unite

Lucian Mureşan (n. 23 mai 1931 în comuna Firiza, judeţul Satu-Mare (interbelic)) este arhiepiscopul major al Arhieparhiei de Făgăraş şi Alba-Iulia (cu sediul la Blaj), cel mai înalt ierarh al Bisericii Române Unite.

Originea şi studiile
Lucian Mureşan s-a născut în comuna Firiza, azi cartierul Ferneziu al municipiului Baia Mare, ca al zecelea din cei doisprezece copii ai familiei lui Petru şi Maria Mureşan (născută Breban). Tânărul Lucian Mureşan a urmat şcoala primară în localitatea natală, apoi clasele gimnaziale la Baia Mare şi a absolvit tot acolo o şcoală profesională de prelucrarea lemnului.

După terminarea serviciului militar, Lucian Mureşan şi-a completat studiile medii, urmând liceul la Baia Mare. Dorinţa sa de a deveni preot greco-catolic nu a putut fi realizată în condiţii normale, din cauza faptului că în 1948 Biserica Română Unită a fost scoasă în afara legii. Aşteptând să se ivească o posibilitate de a urma teologia, Lucian Mureşan s-a angajat şi a lucrat în diverse servicii economice.

La sugestia episcopului Iuliu Hossu şi la propunerea lui Silvestru Augustin Prunduş, în anul 1955 episcopul Marton Aron a primit cinci tineri greco-catolici, câte unul pentru fiecare eparhie a Bisericii Române Unite, în Institutul Teologic Romano-Catolic de grad universitar din Alba Iulia, secţia română. Studenţii acceptaţi erau Lucian Mureşan, Pantilimon Aştelean şi Vasile Abrudan, ajunşi mai târziu preoţi celibi, Virgil Florian, preot căsătorit şi N. Sălăjan, care ulterior a plecat în străinătate. În anul şcolar universitar 1958/59, când acest grup era în anul IV de Teologie, Departamentul cultelor a aflat de existenţa lor şi a intervenit la Episcopia romano-catolică de Alba Iulia, sub egida căreia funcţiona Institutul. Cei cinci studenţi au părăsit Institutul Teologic, pentru a nu provoca dificultăţi binefăcătorilor lor, după care a urmat, desigur, exmatricularea lor.

Pentru Lucian Mureşan exmatricularea a coincis cu începutul persecuţiei împotriva lui şi urmărirea de către Securitate. Timp de un an nu a fost angajat nicăieri, în nici o funcţie. I s-a refuzat chiar angajarea în mină ca vagonetar. Abia după un an a fost angajat muncitor necalificat la o carieră de piatră, şi mai târziu la Direcţia Judeţeană de Drumuri şi Poduri Maramureş, întreprindere la care a lucrat până la pensionarea sa în iunie 1990.

Cu toată prigoana împotriva lui, Lucian Mureşan a sfidat intimidarea şi ameninţarea şi, dorind să devină preot, a continuat studiile teologice şi şi-a susţinut examenele în clandestinitate cu profesori de la fostele academii teologice desfiinţate, care mai erau în libertate. În clandestinitate şi-a susţinut examenul de licenţă, după care a lucrat în continuare ca funcţionar, aşteptându-şi hirotonirea. După eliberarea Episcopilor din închisori, prin decretul de graţiere din 1964, la 19 decembrie acelaşi an a fost hirotonit preot prin punerea mâinilor Episcopului Auxiliar Dr. Ioan Dragomir al Maramureşului.

După hirotonire, a început pastoraţia clandestină, ocupându-se cu predilecţie de tineret şi cu deosebire de cei ce doreau să devină preoţi. După încetarea din viaţă a Episcopului Ioan Dragomir, la 25 aprilie 1985 şi după un an şi jumătate de provizorat în deţinerea puterii ordinare de jurisdicţie, în august 1986, mitropolitul Bisericii Române Unite, Alexandru Todea, în urma consultării Capitulului diecezan, l-a numit şi instalat pe pr. Lucian Mureşan, ordinarius al Episcopiei de Maramureş.

După Revoluţie şi relegalizarea Bisericii Române Unite, la 3 martie 1990, Papa Ioan Paul al II-lea l-a numit episcop al Episcopiei de Maramureş, fiind în ordinea cronologică al treilea episcop al acestei eparhii, după Alexandru Rusu (+1963 la Gherla) şi Ioan Dragomir, care a fost doar episcop auxiliar de Maramureş.

La 27 mai 1990 a fost consacrat episcop, odată cu Vasile Hossu de Oradea, în cadrul Liturghiei arhiereşti festive, sub cerul liber, în Baia Mare, prin punerea mâinilor Mitropolitului Alexandru Todea, asistat de delegatul Papei Ioan Paul al II-lea, Arhiepiscopul Guido del Mestri din diplomaţia Vaticanului, şi de episcopul Ioan Ploscaru al Lugojului.

În loc să fie instalat în Catedrala greco-catolică din Baia Mare noul Episcop eparhial Lucian Mureşan, la 11 noiembrie 1990 aici a fost instalat episcopul ortodox Iustinian Chira, după ce o ceată de bătăuşi ortodocşi, organizaţi şi înarmaţi cu bâte şi răngi de fier învelite în tricolor au înlăturat, printr-o ruşinoasă bătaie, pe credincioşii greco-catolici, veniţi să apere biserica din care, înainte cu 42 de ani, a fost scos de Securitate episcopul legitim Alexandru Rusu şi trimis la puşcărie, de unde nu s-a mai întors.

Prin grija episcopului Mureşan a fost deschis la Baia Mare un institut teologic de grad universitar, care a început anul şcolar universitar 1990/91 cu 70 de studenţi la cursurile de zi şi 20 la fără frecvenţă. Tot aici, la cursurile de 3 ani ale Facultăţii de Cateheză, au început 89 de tineri şi tinere, în vederea pregătirii predării orelor de religie.

În prezent Lucian Mureşan este Arhiepiscop Major al Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică şi Arhiepiscop de Alba-Iulia şi Făgăraş.

Titlul: Arhiepiscop Major de Făgăraş şi Alba Iulia
Formulă de adresare: Preafericirea Voastră
Perioada: 2005 — prezent
Predecesor: Alexandru Todea
Succesor: în funcţie
Cariera religioasă
Hirotonire preot: 19 decembrie 1964
Hirotonire episcopală: 27 mai 1990, Baia Mare
Episcop consacrator: Alexandru Todea
Alte funcţii: Episcop de Maramureş (1990 – 1994)
Arhiepiscop de Făgăraş şi Alba Iulia şi Mitropolit al Bisericii Române Unite (1994 – 2005)
Date personale
Data naşterii: 23 mai 1931
Locul naşterii: Firiza, Judeţul Satu-Mare (interbelic)

preluat de pe ro.wikipedia.org

Lasati un raspuns