Căutare

Cautare:

Categorii

Arhiva

BOR dă lecţii în reorganizarea administrativă a României

Premierul Emil Boc a declarat recent că reorganizarea administrativă a României este necesară, altfel existând riscul ca fondurile europene să fie pierdute. Primul ministru a precizat că România va rămâne neperformantă, dacă actuala structură administrativă va fi păstrată.
”Fără reorganizare administrativă, România, după 2013, pierde banii europeni, pentru că, ştiţi bine, numai dacă se realizează reforma reorganizării administrative, inclusiv sub aspectul dezvoltării regiunilor, numai aşa România are şanse să primească banii din exerciţiul financiar următor al Uniunii Europene. Nu facem reorganizare administrativă, nu primim bani de la Uniunea Europeană. Ne place să stăm în actuala structură pe care o avem din 1968, vom fi în continuare neperformanţi, clientelari ca structură administrativă şi incompatibilă cu cea ce se vorbeşte în Europa. De aceea, această reformă pe verticală a statului nu mai poate fi amânată”, a explicat Emil Boc, prezent la ultima Reuniune Națională a Prefecților.

Este printre puţinele decizii politice luate de premier cu care sunt în totalitate de acord. România are un sistem administrativ învechit, greoi şi prea stufos pentru o coordonare în teritoriu. Reorganizarea din 1968 a avut în vedere cu totul alte principii administrative decât cele din zilele noastre. Sitemul comunist a urmărit centralizarea totală, nicidecum o descentralizare sănătoasă, la modă într-o Europă a secolului nostru.

De ani de zile Biserica Ortodoxă Română funcţionează după un sistem de organizare administrativă modern, cerut de evoluţia europeană. Liderii BOR nu s-au sfiit să regionalizeze Biserica. Ierarhilor nu le-a fost teamă să reducă unităţile administrativ-bisericeşti lucru ce s-a dovedit a fi eficient. Graniţele acestor entităţi ecleziastice se suprapun perfect cu cele ale viitoarelor regiuni pe care guvernul condus de Emil Boc va fi nevoit să le implementeze în mai puţin de doi ani. Limitele Mitropoliei Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului, Mitropoliei Ardealului, Mitropoliei Banatului, Mitropoliei Olteniei respectiv Mitropoliei Munteniei şi Dobrogei pot fi transpuse cu mici modificări şi în administraţia teritorială viitoare. În cazul Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, Executivul nu are decât să rupă în două – undeva la graniţa celor două regiuni istorice-, această unitate administrativ-bisericească şi în acest fel s-au stabilit cele opt regiuni ale ţării cerute de comunitatea europeană.

În principiu, toţi politicienii ar trebui să fie de acord cu preluarea, cu mici modificări, a sistemului funcţional al BOR. Problema este, însă UDMR. Cerinţele reprezentanţilor minorităţii maghiare în mare se suprapun cu graniţele Mitropoliilor BOR din Transilvania şi Banat. Şi cum mai toţi politicienii vor să-și construiască un capital politic din orice, se vor opune şi vor acuza regionalizarea României pe criterii entice. Va fi caragialesc cum interesul politic se va impune în faţa credinţei creştine şi în faţa Bisericii Naţionale.

Preluare dupa http://www.e-politic.ro

Lasati un raspuns