Sf. Apostol Andrei cel Intâi chemat Ocrotitorul României (30 Noiembrie) – partea a IV-a

SCRIERI

PREDICA PĂRINTELUI ILIE CLEOPA

Iubiti credincioşi,

Astăzi, la 30 noiembrie, prăznuim cu multă bucurie pe Sfântul Apostol Andrei, cel întîi chemat, Apostolul românilor, care a vestit Evanghelia lui Hristos pe pământul ţării noastre acum aproape 2000 de ani, în Dobrogea şi la Gurile Dunării.

Sfântul Apostol Andrei era frate după trup cu Sfântul Apostol Petru, fiii lui Iona, din cetatea Betsaida Galileei, şi se îndeletniceau cu pescuitul.

La început, Sfântul Andrei a fost ucenic al Sfântului Ioan Botezătorul. Apoi, auzind de întruparea Mântuitorului nostru Iisus Hristos, s-a dus în Capernaum, unde locuia Domnul şi L-a întrebat: Învăţătorule, unde locuieşti? Iar Domnul i-a răspuns: Vino şi vezi! (Ioan 1, 38-39). Şi a rămas cu El în ziua aceea. Astfel, Sfântul Apostol Andrei a fost cel dintâi chemat la vestirea Evangheliei lui Hristos.

Nu după multe zile, Andrei şi Simon-Petru se aflau într-o corabie cu tatăl lor, Iona; voiau să plece pe mare la pescuit peşte. Atunci Fiul lui Dumnezeu i-a chemat pe amândoi la apostolie, zicându-le: Veniţi după Mine şi vă voi face pescari de oameni! (Matei 4, 19).

Din clipa aceea au lăsat toate şi au urmat lui Hristos până la moarte şi înviere, fiind martori ai minunilor şi Învierii Lui. Iar după înălţarea Sa la cer, tragând sorţi unde să plece fiecare la vestirea Evangheliei, Sfântului Apostol Andrei i-a căzut sorţul să încreştineze mai ales ţările din jurul Mării Negre.

Deci, mai întâi a creştinat Armenia, Iviria şi Sciţia Mare, adică Ucraina de astăzi, înfigând Sfânta Cruce pe locul unde este Kievul. Apoi a creştinat Crimeea, sudul Basarabiei şi, trecând pe la Gurile Dunării, a zăbovit mai mult la Tomis, unde a botezat pe mulţi din Sciţia Mică, adică Dobrogea de azi.

El a stat cu ucenicii săi într-o peşteră din apropiere, unde făcea Sfânta Liturghie, de teama păgânilor închinători la idoli. Peştera poartă numele Sfântului Apostol Andrei până astăzi şi se află în comuna Ion Corvin din sud-vestul judeţului Constanţa. Astăzi s-a construit acolo o mănăstire mare cu hramul “Sfântul Apostol Andrei”.

După ce a hirotonit episcopi şi preoţi la Tomis – Constanţa de azi – Sfântul Apostol Andrei a trecut prin Tracia – Bulgaria de azi -, prin Macedonia, prin Grecia şi a ajuns în Peloponez unde a zăbovit doi ani în oraşul Patras. Aici a creştinat pe mulţi închinători la idoli, a făcut nenumărate minuni, a dărâmat capiştile idolilor şi a mărturisit pe Hristos cu multă putere.

Văzând aceasta ighemonul cetăţii ce se chema Egheat, l-a prins, l-a bătut tare şi l-a aruncat în temniţă cu unii din ucenicii săi. Apoi, văzând că mulţi credeau în Hristos prin Sfântul Apostol Andrei, l-a condamnat la moarte prin răstignire pe cruce în forma de X, dându-şi sufletul în mâinile Domnului nostru Iisus Hristos la 30 noiembrie, pe timpul împăratului Nero.

Iubiţi credincioşi,

Aceasta este viaţa şi pătimirea, pe scurt, a Sfântului Apostol Andrei. El a urmat în toate lui Hristos, Mântuitorul lumii. A vestit Evanghelia în multe ţări, a dărâmat capiştile idoleşti, a botezat nenumăraţi creştini, a întemeiat biserici, a hirotonit diaconi, preoţi şi episcopi şi a adus la credinţa în Hristos mai multe ţări, printre care şi ţara noastră.

Deci noi românii avem Biserica de origine apostolică, întemeiată în primul secol, după înălţarea Domnului la cer. Noi nu suntem creştinaţi ca popoarele slave către sfârşitul primului mileniu, pentru că noi suntem din început aici în Carpaţi şi la Gurile Dunării, pe când ungurii au venit în Europa în secolul IV, din Mongolia şi s-au creştinat în anul 950 de Ştefan cel Sfânt; iar slavii au venit şi ei prin secolele VII – VIII din nord-estul Asiei şi s-au creştinat mai târziu – bulgarii, în anul 864, sârbii, în anul 868 şi ruşii în anul 988.

Aşa a rânduit pronia divină ca să primim credinţa creştină direct de la ucenicii lui Hristos, pentru care se cade să fim permanent recunoscători.

Iubiţi credincioşi,

Să dăm slava lui Dumnezeu că ne-a rânduit pe Sfântul Apostol Andrei să ne creştineze şi să ne unească cu Hristos prin Botez şi pocăinţă. Suntem o ţara creştină de origine apostolică. Să ne facem vrednici de această ţară. Să păstrăm cu sfinţenie poruncile Domnului scrise în Sfânta Evanghelie şi propovăduite de Apostoli. Fără povăţuitori nu ne putem mântui şi fără preoţi buni rătăcim calea pocăinţei. Dar dacă ascultăm de Domnul, ascultăm şi de Biserică.

Sfântul Apostol Andrei ne-a creştinat şi a săvârşit prima Sfântă Liturghie pe pământul României. El ne-a eliberat de demoni şi de patimi şi ne-a unit cu Hristos prin jertfă şi Liturghie. El ne-a învăţat cum să ne mântuim prin smerenie, prin rugăciune şi prin iubire.

Să ascultăm de Sfinţii Apostoli ca de Însuşi Hristos. Să ascultăm de episcopi şi de preoţi ca de Apostoli, că ei vor da seama pentru sufletele noastre. Să nu lipsim de la biserică în sărbători, că aici este Hristos cu toţi sfinţii. Aici este mântuirea noastră, bucuria noastră, viaţa noastră. Să nu ascultăm pe trimişii lui antihrist, care se leapadă de Biserică, de Cruce şi de toate cele sfinte.

Apoi sunteţi datori să învăţaţi copiii frica Domnului. Să faceţi misiune şi apostolat prin şcoli, prin spitale, prin casele creştinilor, prin milostenii şi cărţi sfinte ortodoxe. Dar mai ales în casele dumneavoastră.

Să trăim cu Hristos, să ajutăm la mântuirea copiilor noştri şi a celor din jur şi nimic să nu facem fără episcop, fără preot, fără duhovnic. Ei sunt apostolii noştri pe pământ. De vom face aşa, vom dobândi mântuirea sufletelor noastre, cu rugăciunile Maicii Domnului şi ale Sfântului Apostol Andrei. Amin.

Sursa: Sfântul Apostol Andrei

SFINTE MOAŞTE

Părticică din Crucea Sf. Andrei se află la:

• Catedrala Episcopală Sf. Ierarh Nicolae din Galaţi, Str. Domnească Nr.104.

Fantana Sfantului Andrei:

• Mănăstirea Dervent, Sat Galiţa, Com. Lipniţa, jud. Constanţa (traseul de 114 km este acesta: Constanţa – Valul lui Traian, 15 km, Valul lui Traian – Basarabi, 3 km, Basarabi – Cobadin, 18 km, Cobadin – Adamclisi, 26 km, Adamclisi – Ion Corvin, 15 km, Ion Corvin – Băneasa, 14 km, Băneasa – Lipniţa, 13 km, Lipniţa – Mănăstirea Dervent, 10 km).

Părticele din Moaştele Sfântului se află la:

• Biserica Mitropoliei din Iaşi. Tot aici se gaseşte şi un crucifix cuprinzând o părticică din crucea pe care a fost martirizat Sf. Ap. Andrei;

Aducerea Sfintelor Moaşte la Iaşi

• Mănăstirea Recea, comuna Dumbrăveni, judeţul Vrancea, la 21 km SV de Focşani şi la 17 km nord de Râmnicu Sărat;
• Părticele din moaştele Sfântului sunt într-un Crucifix, alături de alte Sfinte Moaşte, Crucifix care se află la Schitul Rarău, Com. Crucea, jud. Suceava; Acces – se poate ajunge prin Vatra Dornei sau pe Valea Bistriţei; Rutier – DN17B Vatra Dornei, spre sud-est, prin Ortoaia (9 km) Rusca (3 km) – sat Chiril (11,5 km). Pentru pelerinii care nu vin cu maşina personal – mergeţi cu trenul până la Vatra Dornei şi de la Autogară se ia autobuzul pe traseul Dorna Arini-Chiril şi de la pod se urcă pe muntele Rarău (numai pe drumul asfaltat); după 4 kilometri se află o troiţă (Cruce), de la care se merge pe drumul neasfaltat din dreapta 800 metri şi se ajunge la Sfânta Mănăstire Rarău;
• Mănăstirea Peştera Sf. Apostol Andrei, Dobrogea, (de la Cernavodă spre sud în direcţia Ostrov, pe un drum aproape de cursul Dunării, până la comuna Ion Corvin. De la ieşirea din această comună, pe un drum lateral cu indicator, la cca. 3-4 km, se află binecuvântatul locaş);
• Mănăstirea Sf. Nicolae-Mihai Vodă, Bucureşti, Str. Sapienţei Nr. 4 (la câteva sute de metri de staţia de metrou Izvor);
• Mănăstirea Dervent, Sat Galiţa, Com. Lipniţa, jud. Constanţa (traseul de 114 km este acesta: Constanţa – Valul lui Traian, 15 km, Valul lui Traian – Basarabi, 3 km, Basarabi – Cobadin, 18 km, Cobadin – Adamclisi, 26 km, Adamclisi – Ion Corvin, 15 km, Ion Corvin – Băneasa, 14 km, Băneasa – Lipniţa, 13 km, Lipniţa – Mănăstirea Dervent, 10 km);
• Mănăstirea Samurcăşeşti, în extrema de vest a Bucureştilor, pe raza comunei Ciorogârla la 20 km de Bucureşti;
• Biserica Ortodoxă din Viena, Wien, Simmeringer Hauptstrasse 161, 1110;
• Catedrala Episcopală Sf. Ierarh Nicolae din Galaţi, Str. Domnească Nr.104;
• Biserica Sf. Nicolae Rusă (a studenţilor), Bucureşti, Str. Ion Ghica Nr. 9, lângă Universitate;
• Mănăstirea Stavropoleos, Bucureşti, Str. Stavropoleos Nr.4, (se află în apropiere de str. Lipscani);
• Mănăstirea Sihăstria, com. Vânători, jud. Neamţ, (22 km de Tg. Neamţ pe şoseaua care merge spre Vatra Dornei);
• Biserica Sf. Andrei, Bucureşti, şos. Chitilei Nr. 138;
• Mănăstirea Duminica Sfinţilor Români, Bucureşti, şos. Olteniţei Nr. 255, lângă comuna Popeşti-Leordeni;
• Biserica Spitalului Judeţean de Urgenţă Sf. Ioan cel Nou, Suceava, (B-dul 1 Decembrie 1918, Nr.21);
• Mănăstirea Secu, la cca. 22 km de oraşul Targu Neamţ, pe valea pârâului Secu (DC 160), ce se deschide în stânga soşelei care duce spre Pipirig şi Poiana Largului peste Muntele Petru Vodă;
• Mănăstirea Brâncoveni, com. Brâncoveni, jud. Olt (este situată la 20 km sud-vest de Slatina, la sud de Piatra Olt, în zona şoselei Slatina-Caracal, şi la 6 km de halta Pârşcoveni, de pe linia ferată Piatra Olt-Caracal);
• Parohia Sf. Mina si Sf. Pantelimon, cu sediul in Mangalia, Incinta Spital.