Căutare

Cautare:

Categorii

Arhiva

Cât de „periculoşi” sunt ateii şi seculariştii care au participat la cel mai mare Congres Mondial Umanist din istorie de la Oslo. Urmează un eveniment asemănător, în 2013, la Bucureşti. Întâlnirea cu primul ministru norvegian

Cel mai mare Congres Mondial Umanist din istorie s-a ţinut între 12-14 august la Oslo într-o clădire afectată de atacul terorist din 22 iulie 2011. Au participat peste 500 de reprezentanţi ai organizaţiilor umaniste şi seculariste din peste 50 de ţări şi de pe toate continentele.

Clădirea în care a avut loc Congresul Mondial Umanist de la Oslo din 12-14 august 2011. La parter geamurile nu au fost înlocuite fiind încă placaje de lemn după cum se poate vedea în partea stângă jos a fotografiei.

Din trei în trei ani, începând cu 1952, se desfăşoară un astfel de congres iniţiat de International Humanist and Ethical Union care este cea mai mare organizaţie internaţională a umaniştilor, ateilor, agnosticilor, scepticilor, liber-cugetătorilor şi seculariştilor din întreaga lume. Precedentele congrese la care am participat au avut loc la Washington în 2008 şi Paris în 2005, iar următorul va fi organizat la Oxford, în Anglia, în 2014.

World Humanist Congress, Oslo 2011

Anual se desfăşoară însă adunările generale ale International Humanist and Ethical Union, European Humanist Federation şi International Humanist and Ethical Youth Organization în diferite locuri. Rareori toate acestea coincid ca perioadă şi loc. Asociaţia Umanistă Română a fost desemnată să fie gazda acestui important eveniment internaţional, în 2013, pentru prima dată într-o ţară fost comunistă din centrul şi estul Europei, iar toate cele trei organizaţii umaniste internaţionale au decis să vină la Bucureşti pentru a desfăşura aici adunările lor generale. Acest lucru se explică prin îndelungata colaborare pe care am avut-o, din 2005 încoace şi prin prezenţa, dialogul constant şi bunele contacte avute de-a lungul anilor la evenimente umaniste la care am participat ca director executiv al asociaţiei „Solidaritatea pentru libertatea de conştiinţă” (2003-2008) sau ca preşedinte al Asociaţiei Umaniste Române (din 2008 – prezent). Am participat şi la Adunările Generale ale IHEU din New York (2006), Washington (2008), Londra (2009), Bruxelles (2010) şi Oslo (2011). Am scris rezoluţii şi am avut multe alte iniţiative. Am menţinut un dialog constant cu reprezentanţi ai unor diverse organizaţii umaniste naţionale sau internaţionale.În 2008, rezoluţia pe care am propus-o la Washington şi intitulată „Threats to the status of science and social-humanistic disciplines in education” a fost adoptată de IHEU şi poate fi citită aici. Din mai 2011 sunt primul est european ales în Board-ul European Humanist Federation.

În toată această perioadă, am vorbit despre gravele probleme cu care ne confruntăm în România. Umaniştii ne-au fost alături în timpul campaniei pentru salvarea Parcului Carol sau a campaniei pentru reintroducerea evoluţionismului în şcoli, interpelând instituţiile statului român.

Decizia umaniştilor de a organiza la Bucureşti evenimentul din 2013 se bazează, aşadar, pe bunele relaţii şi pe buna colaborare demonstrată de-a lungul anilor şi pe faptul că au dorinţa de a sprijini o ţară precum România să depăşească mai rapid şi mai uşor marasmul educaţional şi moral în care a fost adusă prin abuzurile şi excesele comise pe scară largă de către alianţa dintre politică şi biserică, atât de toxică pentru democraţie.

Sonja Eggerickx, president of the IHEU and Remus Cernea, president of the Romanian Humanist Association

În ţara noastră, dominată pe scară largă, printre multe alte tare grave, de incultură, imoralitate, intoleranţă şi fundamentalism religios persistă anumite prejudecăţi şi stereotipuri de percepţie faţă de persoanele care nu au o religie. Acest lucru l-a şi făcut pe parlamentarul William Brânză să declare cu nonşalanţă în 2009 că „ateii sunt periculoşi”. Asociaţia Umanistă Română a iniţiat o campanie pentru ca, la recensământul care va avea loc în România, în octombrie 2011, cetăţenii să declare ceea ce gândesc cu privire la religie. Nu este relevant cum anume a fost botezat, ci este important ca fiecare să declare convingerea sau credinţa sa în funcţie de ceea ce gândeşte acum.

Deputatul PDL William Brânză îi consideră pe atei periculoşi, într-o emisiune la Realitatea TV

Umanismul reprezintă o viziune asupra lumii cu o solidă ancoră etică şi care mizează pe raţionalitate, spirit critic, cunoaştere ştiinţifică, creativitate, cultură, libertate şi autonomie individuală, drepturile omului şi, în general, pe valorile care reprezintă fundamentele democraţiilor consolidate.

Tema congresului umanist din acest an a fost „Umanismul şi pacea” (Humanism and Peace). Au avut loc conferinţe, dezbateri, şedinţele adunărilor generale ale IHEU şi IHEYO, şedinţa Board-ului European Humanist Federation şi numeroase discuţii, extrem de interesante între cei peste 500 de participanţi la eveniment.

Câteva secvenţe de la deschiderea lucrărilor Congresului Mondial Umanist de la Oslo, 12-14 august 2011

La deschiderea evenimentului, pe 12 august, un cuvânt de salut a adresat şi Prinţul Moştenitor al Coroanei din Norvegia, Haakon, lucru care grăieşte de la sine cu privire la recunoaşterea şi respectul de care se bucură umanismul în ţările civilizate. Din populaţia adultă a Norvegiei, peste 2% sunt membri cotizanţi ai Asociaţiei Umaniste Norvegiene.

Prinţul moştenitor al Coroanei Norvegiene, Haakon

Printre cei care au ţinut conferinţe se numără celebrul biolog american PZ Myers, profesor la Universitatea Minnesota Morris (UMM) şi critic al creaţionismului. Domnia sa a confirmat prezenţa la evenimentul umanist din 2013, de la Bucureşti. Myers este autorul unuia dintre cele mai citite şi apreciate blog-uri ştiinţifice din lume, Pharyngula . În 2006 revista Nature l-a considerat cel mai bun blog al unui om de ştiinţă, iar în 2005 a fost distins cu “Koufax Award” pentru “Best Expert Blog”. Myers a scris pe blogul său articole şi despre România precum cel de aici – “Romania struggling against the forces of ignorance”. Un asteroid descoperit în 2001 a primit numele savantului american.

Remus Cernea and PZ MyersRemus Cernea and PZ Myers

Discutăm cu partenerii noştri din IHEU şi din British Humanist Association (Asociaţia Umanistă Britanică) şi despre posibilitatea de a-i aduce să conferenţieze în România pe Richard Dawkins, Anthony Grayling dar şi alte personalităţi umaniste şi ştiinţifice de excepţie.

Sophie in’t Veld, membră din Olanda a Parlamentului European, şi Remus Cernea la Congresul Mondial Umanist, Oslo 2011

Norvegia este unul dintre statele europene cu cele mai puţine persoane care declară că au o credinţă în Dumnezeu, doar cca 32%, conform cu Eurobarometrul din 2005. Ţările nordice, alături de Germania, Franţa, Cehia, Olanda Belgia, Anglia sau Estonia au o procente tot mai mari de persoane care se declară fără religie. Alte studii arată că există o anumită corelaţie între nivelulul ridicat al religiozităţii şi gradul ridicat al faptelor antisociale cumulat cu un standard scăzut de toleranţă. Ţările cu un standard ridicat de prosperitate au, de regulă, procentele cele mai mari de persoane fără religie.

Un loc impresionant în care oamenii depun flori şi mici obiecte în memoria celor ucişi în atentatele din 22 iulie 2011

Dar ce mai fac şi ce mai vor umaniştii şi ateii despre care deputatul William Brânză spunea că sunt „periculoşi”? Viziunea umanistă este inclusă chiar în litera şi spiritul Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului: toate fiinţele umane se nasc libere şi egale în demnitate şi drepturi. Ele sunt înzestrate cu raţiune şi conştiinţă şi trebuie să se raporteze unii la ceilalţi într-un spirit de fraternitate.

Umaniştii şi ateii reuniţi în IHEU sunt acei oameni „periculoşi” care au o viziune asupra vieţii ce mizează pe o înţelegere asupra lucrurilor şi a eticii bazată pe raţiune şi experienţă, gândire critică, empatie. Ei nu apelează la religie sau supranatural pentru a căuta răspunsuri la întrebările fundamentale şi consideră omul drept reperul central ale cărui libertate, responsabilitate, independenţă de gândire trebuie cultivate.

„Periculoşii” atei şi umanişti militează pentru o deplină neutralitate şi un tratament egal din partea statului faţă de toţi cetăţenii, indiferent de raportarea acestora la religie şi de convingerile sau credinţele pe care le împărtăşesc. Umaniştii îşi doresc o societate pluralistă, construită în respectul drepturilor fundamentale ale omului şi pun accent pe o educaţie care să stimuleze dezvoltarea capacităţii de gândire critică a fiecărui copil şi care să îi furnizeze acestuia accesul la cunoaşterea ştiinţifică şi umanistă într-un spirit de echilibru şi raţionalitate.

Sunt aceste lucruri periculoase pentru societatea românească? Reprezintă ele o ameninţare pentru România? Pentru democraţia din ţara noastră cu siguranţă că nu, dar pentru unii concetăţeni, se pare că da… Dovadă şi multitudinea de reacţii viscerale faţă de opiniile şi valorile pe care le-am susţinut în public în ultimii 13 ani şi pentru care am recepţionat numeroase mesaje agresive şi jignitoare, atacuri la persoană, inclusiv ameninţări cu moartea.

O clădire aflată în imediata vecinătate a celei în care s-a desfăşurat Congresul Mondial Umanist. Se poate observa ceasul spart de explozia din 22 iulie 2011

Valorile umaniste sunt periculoase pentru cei care vor să controleze conştiinţele oamenilor, pentru cei care resping pluralismul şi diversitatea în favoarea unifomizării şi impunerii ideologiei sau dogmei unice sau oficiale. Ele sunt periculoase pentru cei care văd în şcoala românească un teren ideal de folosit pentru îndoctrinarea copiilor.

Da, separarea dintre stat şi biserică reprezintă un pericol pentru politicienii populişti din România care, în loc să propună proiecte de dezvoltare reală pentru România, utilizează cu cinism capitalul de imagine al bisericii cu preţul direcţionării unor fonduri publice imense către biserică pentru a obţine voturi în plus.

Remus Cernea şi Jens Stoltenberg primul ministru al Norvegiei în Oslo, 15 august 2011Remus Cernea şi Jens Stoltenberg primul ministru al Norvegiei, Oslo, 15 august 2011

Am fost bucuros să îl întâlnesc, în faţa clădirii unde s-a ţinut congresul umanist, şi pe premierul social democrat al Norvegiei, Jens Stoltenberg care mă impresionase prin atitudinea extraordinară pe care a demonstrat-o cu prilejul atacurilor teroriste din 22 iulie 2011. Jens Stoltenberg a spus că Norvegia nu se va lăsa intimidată de atacurile teroriste, că va apăra în continuare valorile unei societăţi deschise, tolerante şi inclusive şi că va răspunde violenţei cu şi mai multă democraţie, deschidere şi participare politică… De astfel de atitudini democratice şi de astfel de politicieni este nevoie pentru a construi o societate deschisă şi prosperă şi în România.

A fost foarte amabil să schimbăm câteva cuvinte şi să facem o fotografie împreună.

Oslo este un oraş minunat… Arhitectura este modernă într-o mare parte a oraşului. Clădirile sunt superbe. Fiordurile îi dau o notă unică. Îmi doresc să consacru un alt editorial acestui oraş şi impresiilor puternice pe care mi le-a generat. Am pus două galerii cu fotografii pe Facebook aici şi aici.

Imnul Asociaţiei Umaniste Norvegiene este un impresionant cântec clasic norvegian cu versuri înălţătoare şi emoţionante pe care îl puteţi asculta mai jos în interpretarea Corului Umanist din Oslo şi a unei orchestre simfonice, într-o filmare făcută la încheierea lucrărilor acestui congres. Versurile în limba engleză le găsiţi aici.

Preluare dupa http://voxpublica.realitatea.net

Lasati un raspuns