Căutare

Cautare:

Categorii

Arhiva

Biserica franciscanilor și casa de la Loretto

Biserica Franciscanilor este situată în piața numită de-a lungul vremii Piața Mică, Piața Carolina și Piața Muzeului. Ea a fost construită spre sfârșitul secolului al XI-lea și începutul secolului al XII-lea în mijlocul Vechii Cetăți a Clujului. Distrusă în timpul invaziei tătaro-mongole din 1241, biserica a fost refăcută în a doua jumătate a secolului al XIII-lea în stilul romanicului târziu. Ulterior, în perioada cuprinsă între mijlocul secolului al XIV-lea și începutul secolului al XVI-lea, călugării dominicani au primit în dar vechiul edificiu. Ei au construit mănăstirea și au reclădit biserica în stil gotic. 

Nu după mult timp, liniștea mănăstirii a fost tulburată de răspândirea ideilor protestante. Reforma câștigând tot mai mult teren, călugării dominicani au fost alungați din oraș în anul 1566. Clădirea mănăstirii a îndeplinit mai multe funcțiuni fiind pe rând locuință, școală, loc de reprezentație teatrală. Astfel, după ocuparea Ungariei de către turci, începând cu anul 1566, mănăstirea a găzduit timp de nouă luni pe regina Ungariei Izabella Zapolya și pe fiul ei Janos Sigismund. Un an mai târziu, mănăstirea devine școală pentru o lungă perioadă de timp, aparținând mai întâi unitarienilor, apoi calvinilor, iar în timpul restaurației catolice din timpul stăpânirii Habsburgilor, mănăstirea și biserica sunt dăruite Ordinului Iezuit.

În sala refectoriului (sala de mese a călugărilor) a avut loc în 1626 prima reprezentație teatrală din Cluj.
Un incendiu devastator a provocat, în 1697, distrugeri grave mănăstirii și bisericii. Iezuiții au demarat reparații sumare deoarece erau angajați în construitrea altei bisericii, cea de pe strada Universității. Iezuiții cedeaza cele două edificii franciscanilor, care inițiază lucrări de refacere în stil baroc.

Spre deosebire de clădirea mănăstirii, care rămâne un edificiu gotic, biserica franciscană este o construcție barocă, dar care păstrează și elemente gotice: urmele vechilor geamuri ogivale, contraforturile.

În centrul altarului este reprezentată Fecioara Maria într-un tablou după modelul original din biserica Santa Maria Maggiore din Roma. Tabloul este încadrat de două statui ale celor doi regi maghiari: Sf. Ștefan și Sf. Ladislau.

În partea de sus a amvonului apare statuia lui Isus ținând în mână globul pământesc și statuile celor patru evangheliști Matei, Marcu, Ioan și Luca.

Două săli gotice alcătuiesc Sacristia. În una din săli, numita Sub roza, pietrele de bolta înfățișează două simboluri ale călugărilor dominicani: steaua cu șase colțuri și trandafirul. (Lukacs Jozsef, Povestea orasului comoara).

Refectoriul sau sala de mese a călugarilor este acoperit cu o boltă în cruce pe ogive susținută de o singură coloană octogonală. Un tunel cu trepte construit în zidul sălii ne conduce spre amvonul decorat cu elemente gotice.

Turnul bisericii, înalt de 52 de metri, este construit pe trei nivele. Deasupra portalului se află statuia Sfintei Maria, patroana bisericii. În stânga și în dreapta nivelului doi al turnului, regăsim statuile sfinților Anton și Francisc.

În partea stângă a portalului, se află o capelă mică, pe al cărei zid se poate vedea un basorelief reprezentând-o pe Sfânta Maria cu Isus în brațe deasupra unei case, purtată de îngeri prin aer.

Potrivit unei legende, Casa din Loretto (Italia) este casa din Nazaret a Sfintei Maria, pe care Apostolii au transformat-o în Biserică. În timpul victoriei musulmane asupra Ierusalimului, în anul 1291, îngerii au luat casa de la Nazaret și au dus-o la Tersatto, în Croația, iar de aici au mutat-o dupa un timp la Loretto în Italia. Sfânta Fecioara a apărut într-o viziune unui om credincios și i-a dezvăluit povestea Casei din Loretto. Impresionați de insolitul povestirii, șaisprezece reprezentanți ai orașului au plecat la Nazaret, unde au descoperit, spre uimirea lor, fundația casei care corespundea exact celei de la Loretto.

Bibliografie:
Lukacs Jozsef, Clujul gotic, Ed.Apostrof, Cluj-Napoca, 2007
Lukacs Jozsef, Povestea orasului comoara, Ed. Apostrof, Cluj-Napoca, 2005

Preluare dupa http://www.ftr.ro

Lasati un raspuns