Căutare

Cautare:

Categorii

Arhiva

Mănăstirea Moldoviţa

Este situată pe șoseaua Vatra Dornei- Suceava, la 25 km nord de Câmpulung Moldovenesc și la 30 km sud vest de mănăstirea Sucevița.
Între anii 1402 – 1410, Alexandru cel Bun a zidit prima biserică.  A populat-o cu călugări și a înzestrat-o cu toate cele trebuincioase.
Din cauza alunecărilor de teren, biserica s-a prăbusit , dar în 1532, Petru Rareș a construit actuala mânăstire la câteva sute de metri sud de vechea mânăstire.  A împrejmuit-o cu un zid de apărare înalt de 6 m și gros de 1,2 m , prevăzut cu tunuri de pază și metereze.
Deasupra intrării principale în mănăstire este sculptată în paitră vechea stemă a Molodovei. În sec. al XVII-lea un incendiu a provocat mari stricăciuni mănăstirii , iar din 1755 până la câșitgarea primului Război Mondial 1918, din pricina ocupației austriece, mănăstirea a deveni biserică de mir. S-a reînființat ca mănăstire după război, având obște de căugări, ca în 1931 să devină mănăstire de maici. Între anii 1954 și 1960 au fost executate numeroase lucrări de consolidare și restaurare cu fondurile statului. A fost renovat acoperișul bisericii, fiind readus la forma inițială, care se poate vedea și în tabloul votiv. Chiliile de pe partea de sud au fost  în întregime restaurate. Alte importante reparații s-au făcut mănăstirii între anii 1985 și 1986, în urma cărora aceasta se prezintă ca una dintre cele mai frumoase și mai valoroase monumente bisericești.
Aprecieri tehnice
Mănăstirea este o construcție de zid, în plan treflat, cu spațiul compartimentat în  altar, naos, camera mormintelor, pronaos, pridvor închis. Biserica mai are și un pridvor deschis: Catapeteasma, în lemn și aurită, datează din vremea lui Petru Rareș. Naosul primește lumina de la două ferestre, așezate una la absida de sud, și cealaltă la absida de nord.  Pe naos se află o turlă așezată pe o bază dublă. Este luminată de patru ferestre și are în exterior formă octogonală. Deasupra bolții circulare se află tainița. Bolta pronaosului, cu două sisteme de arcuri încrucișate, este foarte frumoasă. Intrerea în pronaos se face printr-o ușă dreptunghiulară, învadrată de un chenar cu muluri în arc frânt. În pronaos se găsesc cinci morminte ale diferiților demnitari ai Moldovei. Pridvorul deschis este susținut de patru stâlpi ed piatră, groși, în față, și de alți doi în spate, lângă zid. Este și el pictat. Pardoseala bisericii este dim marmură și este acoperită cu șindrilă. Fațadele exterioare sunt împoodbite în zona absidelor cu firide alungite.
Pictura
A fost executată în 1537, atât în interior cât și în exterior, în tehnica  frescă, stil bizantin, cu unele elemente noi, caracteristice școlii de pictură bisericească din Moldova. Executanții au fost meșteri zugravi moldoveni. În interior pictura este împărțită după regulilee prevăzute în erminie. Pe peretele din dreapta naosului se află tabloul votiv,în care este prezentat domnitorul Petru Rareș cu soția sa Elena și fiii lor Iliaș și Ștefan. Picturile de pe fațadele exterioare ale  celor trei abside reprezintă biserica cerească. Pe peretele de miazăzi sunt redate “Asediul Constantinopolului”, “Arborele lui Elisei” și “Vămile Văzduhului”, iar la apus este înfățișată “Judecata de Apoi”. Este o pictură monumentală, admirată de toți cei care calcă pragul Moldoviței.
Muzeul mănăstirii tezaurizează două epitafuri din epoca lui Ștefan cel Mare, unjilț care, după trediție, datează din vremea lui Petru Rareș, și două strane din secolul al XVIII-lea cu o valoare istorică și artistică inestimabilă.
Activitatea cultural-bisericească

Moldovița a fost una din mănăstirile în care a înflorit cultura bisericească în veacurile XV-XVII. După unele cercetări mai noi, Moldovițaa este prima dintre mănăstirilemoldovene la care au ajuns prototipirile literaturii slavo-române în secolul al XV-lea. Aici a înflorit o adevărată școală de copiști și miniaturiști de la care se păstrează și azi, la biblioteca mănăstirii Dragomirna aproape 50 de manuscrise de o valoare deosebită, majoritatea din veacul al XV-lea

Monument UNESCO, mânăstirii Moldovița i s-a decernat premiul “Mărul de Aur”, acordat de Federația Internațională a Ziariștilor mânăstirilor din nordul Moldovei, pentru valoarea lor în contextul artei și culturii universale.

Preluare dupa http://ortodox.ro

Lasati un raspuns