Căutare

Cautare:

Categorii

Arhiva

Mănăstirea Putna

Letopisetele vremii pastreaza pentru aceasta manastire data exacta a inceputurilor zidirii sale: 6 iunie 1466. Ideea acestei zidiri il preocupa inca pe reconoscatorul domnitor cu un an jumatate mai inainte, dupa ce Domnul Vietii, al Ostirilor,si a toata Biruinta iI invrednicise pe el, Stefan, sa smulga de la unguri cetatea Chiliei si sa numeasca acolo drept parcalab pe Isaia, cumnatul sau. La vremea aceea, ctitoriile cele mai cunoscute lasate de predecesorii sai la domnia Moldovei erau: biserica. Radautilor (a. celui dintai voievod Bogdan I), manastirile Neamt si Probota (ctitorii ale lui Petru Musat), Moldovita si Bistrita (ale lui Alexandru cel Bun).
Manastirea Putna urma sa fie, in cel mai. inalt grad, “manastirea domniei-sale,Stefan voievod, cu mila lui Dumnezeu domn al Tarii Moldovei”.

Alegerea Iocului ctitoriei acolo pe dulcele plai si pe alel fir de apa al Putnei, izvorat din sanul codrilor cu inima de tara si amestecandu-si undele curate de munte cu cele ale raului Suceava pentru ca impreuna sa o ia unduind cu repeziciunile spre vechea Cetate de Scaun, a fost, se stie si din legenda, nu opera unor specialisti cum se intampla de obicei ci opera nemijlocita a voievodului: “Cand s-a apucat sa faca manastirea Putna, a tras cu arcul Stefan Voda dintr-un varf de munte ce este langa manastire, si unde a ajuns sageata, acolo a facut Pristolul in Altar…Pus-au si pe trei boiernasi de au tras, pe vatavul de copii si pe doi copii din casa; deci unde au cazut sageata vatavului de copii au facut poarta; iar unde a cazut sageata copilului din casa, a facut clopotnita…” .

Sfintirea manastirii s-a facut dupa incheierea a patru ani, la 3 septembrie 1470 cu hramul Adormirea Maicii Domnului, un hram care marturiseste de la sine evlavia netarmurita a domnitorului catre Preacurata Fecioara Maria, si gandul sau dintru inceput ca aceasta ctitorie sa devina locul “adormirii” sale si alor sai.

Au slujit atunci in Jertfelnicul de Sfintire un impresionant sobor de 64 de arhiepiscopi, preoti si diaconi in frunte cu mitropolitul Teoctist (in fata caruia la 1457, Sefan ceI Mare depusese juramantul de domnie), toti invesmantati cu odajdii lucitoare lucrate la Caffa (cetate genoveza situata in Crimeea).

Ca staret al noii ctitorii domnesti a fost imbracat egumenul de pana atunci al manastirii Neamtului, arhimandritul Iosif. Cele noua clopote ale manastirii iesite din mainile iscusite ale mestelilor lipoveni au vestit indelung cu limbi rasunatoare vazduhurilor o sarbatoare cum de mult nu mai avusese loc in Moldova. Rand pe rand, in nisele din incaperea mormintelor, manastirea a primit ramasitele pamantesti

– In 1477 ale Mariei de Mangop (cea de-a doua sotie a domnitorului)

– In 1478 –cele ale mitropolitului Teoctist, ale fiilor Bogdan si Petru savarsiti in 1479 si 1480.

– lar la 2 iulie 1504, dupa o osteneala de 47 de ani, doua luni si trei saptamani de vrednica domnie, Putna il va primi pentru vesnicie Ia sanu-i si pe ctitorul ei

(Si ctitorul a inca alte 43 de manastlri si biserici, purtator a 36 de batalii in apararea fiintei neamului nostru) eveniment pe care M. Sadoveanu (Opere, vol. 13, p. 11-15) iI evoca in imagini memorabile: “Intinsele valuri de nord patrunsera si-n Putna. Si la manastirea sfanta se lasa jos nasalia. In biserica nu era chip sa slujeasca: nici pentru cler nu era loc indeajuns. Slujira deci afara, langa fereastra altarului. Tot norodul se lasa in genunchi, si durerea musca din toate inimile, caci se apropia parca ceasul unei asfintiri vesnice”;

“Si norodul era batut de valuri de durere. Cu ochii inotand in lacriml, trecura rudele, ostenii, boierii si norodul si sarutara mana care facuse dreptate in lume si crucea pentru care mana se incordase atata amar de ani.

Si a fost o uriasa si adanca zguduire in inimi, cand patul cu chingi de fier fu coborat cu naframe de matasa in bolta de piatra.”

Rolul acestei manastiri in viata Moldovei este pe delpin intregit de activitatile de inalta cultura literara, muzicala, artistica, de caligrafiere, copiere si miniaturizare ce s-au desfasurat neintrerupt intre-zidurile ei.

Pe tot timpul secolului al XVI-lea, de pilda, intre aceste ziduri si-au desfasurat activitatea o scoala elementara si o alta de nivel mediu cu.dezbateri despre istorie, lingvistica, muzica, despre drept si stiinte exacte. Protopsalti si compozitori de un real talent au facut sa se cunoasca numele Putnei ion departari, dupa cum aflam dintr-o scrisoaere a lui Alexandru Lapusneanu datata in 6 iulie 1558 prin care erau invitati la manastirea putneana un numar de “patru cantareti lioveni tineri si buni” pentru “a invata cantarea cea greceasca si sarbeasca”.

Ultimul eveniment in ordinea cronologica, pe care ne permitem a-l reaminti in cadrul acestei atat de sumare prezentari pentru o manastire ca Putna, este serbarea initiata de Slavici si Eminescu la implinirea a patru veacuri de la zidirea manastirii Putna, in 1871, cu participarea lui Kogalniceanu, Xenopol, Tocilescu, Istrati, Maroneanu, Stefaniuc si multi altii: “Pentru intia oara, aprecia Cezar Petrescu, tinerii ucenici carturari de pe tot cuprinsul romanismului isi pipaiau cugetele, se cunosteau, isi puneau in cumpana simtirile si judecatile”.

Mai multi fruntasi ai vietii politice si culturale a timpului in frunte cu Vasile Alscsandri s-au ferit sa ia parte Ia eveniment pentru a nu pune in alerta autoritatile austriece care guvernau atunci Bucovina. Prefectul districtului Radauti, Oreste Renei, om de mare isprava, a expediat – dupa cum ii era datoria – in cea de-a doua zi a Serbarilor de la Putna (serbari ce luasera deja proportii. nationale) uimitoarea telegrama catre Guvernatorul austriac:

“Serbarea bisericeasca de la Putna se desfasoara in mod corespunzator. Participarea romanilor din Bucovina, Ardeal, Romania, Ungaria, egal zero.”

Si ce are sa spuna excelenta sa guvernatorul, intreba ingrijorat Slavici, cand va afla din gazete ce fel de “zero” a fost “participarea romanilor”,si ce fel de “serbare bisericeasca” s-a “desfasurat in mod corespunzator”? “Fii fara grija, tinere!” a raspuns imediat bravul prefect al districtului radautean, Excelenta sa stie ca ziarele… mint.”

Preluare dupa http://ortodox.ro

Lasati un raspuns