Biserica de lemn “Sf. Paraschiva” din Desesti, revendicata de Biserica greco-catolica
Biserica de lemn “Sf. Paraschiva” din Desesti este una dintre cele opt perle din judetul Maramures incluse in patrimoniul UNESCO, din decembrie 1999. A fost datata de Marius Porumb la mijlocul secolului al XVIII-lea. Biserica a fost construita in 1770, iar in 1780 au fost realizate ansamblul parietal si iconostasul. Din 1948 se afla in posesia Bisericii Ortodoxe Romane, Parohia Ortodoxa Romana. Lacasul este revendicat de Biserica Romana Unita cu Roma (greco-catolica) Desesti, cea care a detinut lacasul pana la interzicerea sa odata cu instaurarea regimului comunist.
Merita vazuta. Acesta este sfatul tuturor turistilor care ajung in zona. Specialistii sustin ca este una dintre cele mai frumoase biserici din Maramures. Probabil si pentru ca pictura din interiorul bisericii lacasului de cult din Desesti s-a pastrat in conditii bune, acoperind peretii celor trei incaperi. Este considerata un exemplu reprezentativ de pictura postbizantina de secol XVIII, specifica judetului nostru. “La acest lucru contribuie intalnirea in cadrul aceleiasi biserici a doi dintre cei mai renumiti pictori din Maramures. In absida altarului bisericii se afla una dintre inscriptiile care consemneaza numele zugravilor care au realizat picturile. “Acest sfant altar l-au zugravit in zilele lui (…) Bacinschi Andrei, vicar fiind Gheorghe Dioseghi, protopop fiind Radnic Teodor, preot fiind Dunca Moise, diac fiind Dragus Todor, pentru zugravitu a platit boieri(i) satului. Zugrav Radu Munteanu si Gheorghie”. De asemenea, sta scris in pronaos “1780 au platit aceasta tinda de o au zugravit gazdele satului az pisan (am scris eu) Radu Munteanu zugrav”.
“Jupanesele” au luat locul “gazdelor”
Ioan Barlea si Anca Pop Bratu au transcris gresit un cuvant foarte important, care desemneaza comanditarii acestei picturi. In loc de “gazde” au transcris “jupanese”. Pe iconostas, deasupra registrului ce contine icoane imparatesti, sta scrisa o alta inscriptie< “Ani(i) Domnului 1780, acest sfant fruntar l-au platit Pop Eanos Parsinar si cu jupaneasa dumisale Marica, fecior(ul) lor Stefan si cu parintii lor Pop Grigorie, Acsene, ca sa le fie lor pomana in veci de veci, Amin luna lui iunie 7 zile, de 35 de forinti”. Inscriptia nu consemneaza numele pictorului, dar este foarte important, deoarece contine data executiei si numele donatorilor. “Toate cele trei inscriptii din biserica din Desesti certifica importanta pe care nobilii maramureseni au avut-o, in calitate de ctitori, in construirea si impodobirea lacasurilor de cult”, a punctat Ana Mojolic, referent de specialitate din cadrul Directiei pentru Cultura, Culte si Patrimoniu Cultural Maramures. Conform datelor furnizate de specialisti, inscriptia de pe iconostas nu contine numele pictorului, dar, prin analogie stilistica cu alte iconostase semnate de catre Alexandru Ponehalschi, tampla bisericii din aceasta localitate poate fi atribuita aceluiasi pictor. Dupa nume, Alexandru Ponehalschi pare sa fie de origine poloneza. Pentru prima data ii este atribuita o pictura realizata in 1751, fiind vorba de icoana Maicii Domnului cu Pruncul, facuta in biserica din Barsana.
Scena Deisis, flancata de reprezentarile apostolilor
Tampla locasului de cult din Desesti este pictata pe peretele estic al naosului, ca in toate bisericile din Maramures, inaltandu-se pana la bolta, icoanele mobile reducandu-se la un singur rand. Aici, iconostasul este format din trei registre suprapuse. Partea inferioara contine patru icoane mobile, ce constituie icoane imparatesti. In partea superioara a tamplei sunt pictate trei scene< Rastignirea, Punerea in mormant si Invierea. “Cel de-al doilea registru contine in mijloc reprezentarea lui Dumnezeu – Tatal, iar de o parte si de alta sunt redati proorocii. In partea mediana al celui de-al treilea registru se afla scena Deisis, flancata de reprezentarile apostolilor. Pe langa analogiile stilistice se constata asemanari evidente in depunerea si iconografia registrelor la toate iconostasele realizate de Alexandru Ponehalschi. Pictorul a realizat tampla bisericii din Calinesti-Caieni in 1754, iconostasele de la Sarbi-Susani – 1760 si Budesti-Susani – 1760, tampla bisericii din Ieud-Deal – 1765 si cea de la Berbesti – 1769”, a mai amintit Ana Mojolic.
Reprezentarea lui Dumnezeu-Tatal
Programul iconografic al tamplelor se aseamana, identificandu-se cateva deosebiri. Primul registru contine in tamplele din Calinesti-Caieni, Sarbi-Susasi, Ieud-Deal – Rastignirea in partea mediana, in stang scena Coborarea de pe cruce, iar in dreapta – Punerea in mormant.
Numai in biserica din Desesti scena a fost inlocuita cu “Invierea”. “In scena Rastignirii, in toate tamplele, dispunerea personajelor este identica. Exceptand biserica din Desesti, celelalte iconostase pictate de acest pictor contin in partea mediana a celui de al doilea registru reprezentarea Maicii Domnului a Intruparii, care-l poarta pe Iisus copil intr-un medalion pe piept. La Desesti, acelasi spatiu este ocupat de reprezentarea lui Dumnezeu-Tatal. Toate tamplele contin reprezentarile proorocilor pe laturile acestui registru. Desfasurarea iconografica a tuturor iconostaselor lui Alexandru Ponehalschi, prezinta in registrul al treilea scena Deisis si reprezentarile celor 12 apostoli”, sustine Mojolic.
Icoane pictate in 1752
Patrimoniul mobil al bisericii de lemn din Desesti este format din 14 icoane. Toate sunt pictate in aceeasi tematica, tempera pe suport de lemn. O icoana care il reprezinta pe Iisus Pantocrator este realizata in secolul al XVII-la, iar celelalte dateaza din veacul al XVIII-lea. Inscriptiile celor patru icoane imparatesti nu consemneaza numele pictorului.
Ana Mojolic sustine< “Cea mai veche pereche de icoane, este vorba de Maica Domnului cu pruncul in brate si Deisis, au fost pictate in 1752, conform inscriptiilor de pe prima icoana. Alexandru Ponehalschi picteaza si celelalte lucrari in anul 1778< Iisus Pantocrator si Maica Domnului cu Pruncul. Cu toate ca nici aceste lucrari nu sunt semnate, ultima poarta inscriptionat anul in care a fost realizata< “1778 luna lui Maie 15 zile, aceasta icoana au cumparat Pop Stefan si cu sotia sa Todora. Sa fie pomana in veci de veci amin 1752 luna..”.
Radu Munteanu a realizat patru icoane
Cel de-al doilea pictor prezent la Desesti este Radu Munteanu, care a realizat patru icoane din acest locas< Inaltarea lui Iisus, Botezul Domnului, Schimbarea la fata si Sfanta Paraschiva. Prin analogie stilistica ii pot fi atribuite. Se presupune ca icoana Sfanta Paraschiva, care a fost pictata pe la finele secolului al XVIII-lea, a fost icoana de hram a bisericii din lemn din Desesti. Originar din satul Ungureni, pictorul Radu Muntanu este cel care isi pune amprenta si pe specificul iconografic specific bisericilor maramuresene.
Pictura abisidei altarului
Pictura abisidei altarului bisericii respecta canoanele picturii bizantine. Conform acesteia, bolta si peretii sanctuarului sunt dedicati Fecioarei si liturghiei divine. La Desesti, in mijlocul boltii este pictata intr-un medalion Sfanta Fecioara Maria. Medalionul Fecioarei este inconjurat de reprezentarile celor patru evanghelisti. In timpane sunt redati arhanghelii Rafael si Gavril. Pe peretele rasaritean se afla desfasurarea Sfintei Treimi la Mamvri. Pe partea de sud-est au fost pictate scenele< Minorositele la mormant si Ingerul la mormantul lui Iisus. Reprezentarea Minorositelor la mormant este o tema specifica altarului, fiind legata de speranta in Inviere.
Pe pereti se mai regasesc insa si alte teme< Trei soldati care impart camasa lui Iisus, Crucificarea, Intrarea in biserica a Maicii Domnului.
Ciclul Genezei, pe peretii bisericii
Bisericile maramuresene cuprind in naos o desfasurare ampla a Vechiului Testament. De fapt, reprezentarea acestor teme constituie o caracteristica a ansamblurilor iconografice in intreaga Transilvanie. Predomina insa in Maramures scenele de Geneza. “Aceasta caracteristica se intalneste si in biserica din Desesti. Cel de-al doilea registru, pictat pe poalele boltii, este constituit din cinci scene care fac parte din ciclul Genezei< Facerea lui Adam, Facerea Evei, Ispita sarpelui, Alungarea din Rai si Cain il ucide pe Abel. Arborele patriarhilor cuprinde intreg peretele vestic, fiind pictat intr-o desfasurare ampla”, spune Ana Mojolic.
Se va amenaja o parcare
Se spera ca, in scurt timp, sa se gaseasca fondurile necesare pentru derularea proiectului “Circuitul bisericilor din lemn din Maramures”.
“La fel ca si la celelalte biserici, se doreste si aici amenajarea unei parcari adecvate. Foarte multa lume care ajunge cu masina aici nu are loc de parcare. Este o problema cu care se confrunta turistii care doresc sa vada cele opt bijuterii ale Maramuresului. Ne referim la bisericile cuprinse in patrimoniul mondial UNESCO. Trebuie sa le oferim celor care vin la noi in vizita si un punct de unde sa obtina informatii. Asa ca este prevazut si acest lucru in cadrul proiectului. Spre deosebire de celelalte biserici, la Desesti nu sunt probleme in privinta orarului de vizitare. Este afisat un numar de telefon, iar parintele vine la locasul de cult doar in cateva minute pentru a deschide usa, atat pentru grupurile care anunta dinainte ca vor sa viziteze acest obiectiv turistic, cat si pentru cei care ajung in localitate la ore tarzii, dar doresc sa vada biserica din lemn”, ne asigura reprezentantul Directiei pentru Culura Maramures.
Linistea si pacea interioara pe care o gasesti dupa ce ai vizitat bisericile din Maramures nu o simti nicaieri in alta parte. Asa spun turistii care au facut acest lucru, ei dand asigurari ca vor reveni la noi in judet. Sunt impresionati de frumusetea locurilor, de amplasarea bisericilor, dar nu in ultimul rand si de ospitalitatea localnicilor. Chiar daca unii au dat opincile pe adidasi sau fustele pe blugi, nu si-au schimbat sufletul. Indiferent daca au fost sau nu plecati “prin strainataturi”.
Preluare dupa http://www.informatia-zilei.ro
