Căutare

Cautare:

Categorii

Arhiva

Din invataturile Parintelui Arsenie Boca – “Desăvârşirea – finalitate a omului” (partea a II-a)

“Credinţa e un risc al raţiunii; dar nicidecum o anulare, ci, dimpotrivă o iluminare a ei. E o absorbire a sufletului într-un dincolo al lumii acesteia, în modul divin al existenţei.

Conştient de această dezamărginire, fără să fii mort deloc şi în lume, experiezi, trăieşti, la intensităţi nebănuite sentimentul libertăţii spiritului.
De fapt la mijloc e o înviere a spiritului pe planul şi la nivelul raţiunii divine a existenţei în general şi aceasta o trăieşti ca o eliberare din temniţa şi teroarea acestei lumi sensibile. Acum scapi de frică. Lumea nu se mai poate atinge decât de temniţa ta biologică, – noua ta realitate, de o evidenţă absolută, scăpându-i cu desăvârşire. Acestea sunt cuprinse în cuvântul lui Iisus: Eu, Adevărul, vă  voi face liberi! şi Nu vă temeţi de cei ce ucid trupul – care nu plăteşte nimic (în sine) – şi mai departe nu pot să facă nimic!. Deci când împrejurările te-aduc în situaţia să vezi limitele raţiunii, cataclismul în faţă, puterile răului dezlănţuite, nu tremura căci nu eşti singur: este Cineva nevăzut cu tine, în tine, care stăvileşte haosul, iar pe tine te creşte mai presus de om împrumutându-ţi şi ţie nimbul divinităţii.
(Să nu pierdem din vedere că aci se descriu însuşirile şi rosturile majoreale creştinismului, într-o concepţie fundamentală, totală, despre viată şi lume. Şi ceea ce se schiţează aci sunt doar linii extrem de sumare faţă de infinita lor bogăţie şi frumuseţe în trăirea lor autentică.)”

Lasati un raspuns