Căutare

Cautare:

Categorii

Arhiva

Noi suntem, EL ne face sa fim: Regulile mintii sau cele 6 dorinte ale Creierului Uman!

Creierul uman este fascinant si intrigant, o provocare pentru oamenii de stiinta. Adesea, nici nu realizam capacitatile sale remarcabile. Adesea nu stim ce se intampla de fapt cu creierul nostru. Adesea nici oamenii de stiinta nu stiu.
Cand, cum si de ce am inceput sa stabilim relatii cu ceilalti si ce legatura are acest fapt cu creierul nostru? Ce se intampla cu creierul in timpul somnului? Cum se face ca un copil cu un talent extraordinar la pictat nu-si poate lega sireturile de la pantofi? Miscarea face bine trupului, dar face si creierului? Ce influenta are stresul asupra creierului uman? De ce uitam atat de repede? De ce trebuie sa repetam cunostintele noi pentru a ni le aduce aminte? Ne permite cu adevarat creierul sa fim multitasking? Creierul uman este fascinant si intrigant, o provocare pentru oamenii de stiinta. Adesea, nici nu realizam capacitatile sale remarcabile. Adesea nu stim ce se intampla de fapt cu creierul nostru. Adesea nici oamenii de stiinta nu stiu.

In cartea “Brain Rules: 12 Principles for Surviving and Thriving at Work, Home and School”, John Medina1 ne explica insa felul in care functioneaza creierul, permitandu-ne sa aruncam o privire in tainele creierului uman dezlegate de stiinta si cercetare. In articolul de fata am prezentat doar 6 din cele 12 reguli ale creierului (si recomandarile specialistului legate de fiecare regula in parte), asa cum sunt ele percepute de cercetator. Poti citi integral regulile creierului, dar si despre cele 12 principii pentru a supravietui si a progresa la munca, acasa si la scoala pe site-ul brainrules.net . Totodata, poti afla mai multe informatii despre acest subiect lecturand cartea Brain Rules. De asemenea, o partea din continutul cartii poate fi gasit AICI:

1 – John Medina este biolog specializat in dezvoltarea moleculara, dar si cercetator consultant si director al Institutului Brain Center for Applied Learning Research din cadrul Universitatii Seattle Pacific. Cercetarile sale au implicat si studiul genelor implicate in dezvoltarea creierului, dar si genetica anumitor afectiuni psihiatrice. Profesorul Medina a fost pasionat de-a lungul experientei sale de cercetare de creierul uman, de capacitatea acestuia de-a gestiona informatia.

Regula 1: EXERCITIUL: Exercitiul amplifica puterea creierului!

Regula 2 – SUPRAVIETUIREA: Odata cu noi, a evoluat si creierul!

Regula 3 – CONECTAREA DIFERITA: Fiecare creier este unic si diferit!

Regula 4 – ATENTIA:  Nu dam atentie lucrurilor plictisitoare!

Regula 5 – MEMORIA PE TERMEN SCURT:  Repeta ca sa iti amintesti!

Regula 6 – MEMORIA PE TERMEN LUNG: Aminteste-ti sa repeti!

Regula 7- SOMNUL: Dormi bine, gandesti bine!

Regula 8 – STRESUL: Creierele stresate nu invata la fel!

Regula 9 – INTEGRAREA SENZORIALA: Stimuleaza mai mult simturile!

Regula 10 – VIZUALUL: Simtul vizual este decisiv in fata celorlalte simturi!

Regula 11 – GENUL: Creierele femeii si ale barbatului sunt diferite!

Regula 12 – EXPLORARE: Suntem cu totii puternici si exploratori naturali!

6 principii pentru a supravietui si a-ti dezvolta mintea

Creierul vrea ca noi sa ne punem trupurile in miscare…

Miscarea este vitala. Pentru trup, pentru creier… Trupul are nevoie de mers. Dar si creierul. In aceeasi masura. Am fost programati si construiti pentru a face miscare. Creierul a fost programat sa se miste 12 mile pe zi. Deoarece creierul uman a evoluat sub conditiile aproape constante ale miscarii, creierul are in continuare nevoie de miscare pentru a functiona la un nivel optim, este de parere John Medina.

Renuntati la stilul de viata sedendar si, pe cat posibil, incercati sa imbratisati miscarea. Imaginati-va ca exercitiile de aerobic executate de doua ori pe saptamana injumatatesc riscul aparitiei dementei. Imaginati-va ca exercitiile de aerobic executate de doua ori pe saptamana reduc cu 60% riscul aparitiei bolii Alzheimer. Beneficiile sale asupra creierului si starii generale de bine ale organismului sunt enorme.

Exercitiul este capabil sa anihileze substantele chimice pe care organismul le elibereaza in conditii de stres, imbunatatind totodata abilitatile de planificare, abilitatile spatiale si cantitative, pe cele de atentie si de solutionare a problemelor. Totodata, miscarea poate imbunatati cognitia, viteza de reactie, contribuind in acelasi timp la oxigenarea creierului si la stimularea proteinelor care favorizeaza conectarea dintre neuroni. Miscarea are un efect benefic si asupra memoriei si a capacitatii de memorare.

Creierul vrea ca noi sa stabilim relatii cu ceilalti…

“Nu avem un singur creier in cap. Avem 3. Am inceput cu un “creier de soparla” pentru a putea respira. I-am adaugat un creier similar creierului pisicii, iar peste acestea doua am adaugat ulterior cortexul, al treilea creier, puternicul creier “uman”. (Brain rules – 12 Principles for Surviving and Thriving at Work, Home, and School).
Nevoia si necesitatea au existat dintotdeauna. In evolutia noastra pe planeta, inainte de-a ne adapta la conditiile de mediu, a trebuit sa supravietuim. Iar mediul in care am evoluat nu a fost intotdeauna stabil si favorabil. Pentru a ne castiga siguranta si a ne asigura supravietuirea, am fost nevoiti sa ne miscam, sa ne punem de acord cu ceilalti. Ne-am miscat in grup, ne-am coordonat in grup. Am fost nevoiti sa ne intelegem unii pe ceilalti, sa ne dezvoltam relatiile dintre noi.

Trecerea de la patru picioare la doua picioare in ciclul evolutionist a impulsionat eliberarea de energie pentru dezvoltarea unor creiere complexe. “Nu am fost cei mai puternici de pe planeta, insa ne-am dezvoltat cele mai puternice creiere. Am dominat preluat lumea invatand sa cooperam si formand echipe cu cei de langa noi.”, afirma John Medina pe brainrules.net. “Creierul este cu siguranta un organ de supravietuire”, conchide John Medina.

Creierul vrea ca noi sa intelegem ca fiecare creier este diferit…

“Ceea ce FACI si inveti in viata schimba la propriu felul in care arata creierul. Il schimba fizic. Regiunile creierului se dezvolta diferit, in ritmuri diferite, la oameni diferiti.”, scrie John Medina pe brainrules.net.

Fiecare creier de pe acesta planeta este unic, este diferit, este ALTFEL decat creierul unei alte persoane. Adesea insa, presupunem in mod gresit ca sunt la fel. Niciodata creierele a doua persoane nu vor fi identice, chiar daca acestea activeaza in acelasi domeniu sau urmeaza acelasi cursuri scolare. Niciodata, gemenii nu vor avea creiere identice. Niciodata nu vom acumula aceeasi cantitate de informatie, din aceleasi circumstante, din exact aceeasi situatie.

“Obisnuiam sa credem ca existau doar 7 categorii de inteligenta, insa categoriile de inteligenta pot numara mai mult de 7 bilioane – aproximativ populatia lumii.”, adauga Medina pe brainrules.net. Putem fi inteligenti in o suta, o mie, un million, un bilion, mai multe bilioane de feluri, iar uneori aceasta inteligenta nici nu transpare in testele IQ.

Creierul vrea ca noi sa intelegem ca nu este programat sa faca fata stresului prelungit…

Omul in fata tigrului… Doua posibilitati. Aceea de a fi mancat de tigru. Aceea de a fugi din calea tigrului. Indiferent de posibilitate, totul se intampla si se incheie in nu mai putin de doua minute. Exemplul pe care Medina il da pe site-ul brainrules.net este revelator pentru a putea intelege durata stresului la care fiinta umana primitiva obisnuia sa fie expusa si durata stresului la care fiiinta umana moderna este expusa astazi. In fata pericolului (grav, dar de scurta durata!), organismul uman este programat sa dea reactii imediate, la fel de scurte.

“Creierul uman este construit pentru a face fata unui stres care dureaza in jur de 30 de secunde”. Daca stresul se prelungeste pentru zile, saptamani, luni, ani chiar, sistemul de aparare al organismului poate fi dat peste cap. Medina este de parere ca stresul poate fi cauzat in egala masura de atmosfera profesionala sau de cea personala, de un job rau sau de o casnicie rea.

Totodata, impactul pe care stresul prelungit il are asupra creierului este covarsitor. Sub presiunea stresului de lunga durata, creierul se poate micsora literalmente. Memoria poate fi afectata si ea. Stresul inlesneste cresterea nivelului de cortizol, dar si de adrenalina care dauneaza creierului si organismului. Adrenalina in exces poate cauza atacuri de inima, iar cortizulul dauneaza celulelor hipocampusului, afectand drastic capacitatea umana de a invata si de a-si aminti. Stresul poate afecta sistemul imunitar, favorizand in schimb depresia, imbolnavirile, anxietatea sau insomniile. Stresul poate perturba cognitia, indiferent de forma acesteia, dar si dezvoltarea.

“Acelasi creier pe care il ai acasa este acelasi creier pe care il ai la munca sau scoala. Stresul pe care il experimentezi acasa iti va afecta performanta la munca si viceversa”., scrie Medina pe brainrules.net.

Creierul vrea ca noi sa fugim din calea plictiselii..

Nimanui nu-i place sentimentul de plictiseala. Este sufocant, inconfortabil, este o senzatie acaparanta. Ignoram pe cat posibil lucrurile plictisitoare. Imaginati-va insa ca vorbim aproximativ 200 de cuvinte pe minut si la un nivel constient gandim 800 de cuvinte pe minut. Ramane destul de mult timp pentru plictiseala, nu? Contrar a ceea ce se crede si a ceea ce facem uneori, creierul nu este programat sa fie multitasking, sustine Medina.

Contrar a ceea ce se crede si a ceea ce facem uneori, creierul se poate concentra cu adevarat asupra unui singur lucru si nu a mai multor lucruri deodata. Cu toate acestea, invatarea care se axeaza pe o singura directie nu functioneaza. Ea trebuie sa includa toate simturile: vizuale, auditive, chinestezice. In caz contrar, plictiseala intervine cu usurinta aici… Ganditi-va spre exemplu la sala de clasa in care doar se lectureaza… Si atat!

Multitasking-ul de asemenea nu functioneaza si Medina ne explica de ce. Fiecare mare idee, fiecare proiect de mare valoare necesita cea mai mare atentie. Intreruperile prelungesc de fapt o activitate cu aproximativ 50%, pot dubla perioada de timp in care desfasori o activitate sau pot da rate de eroare. “A conduce in timp ce vorbesti la telefon este ca si cum ai conduce beat. Creierul este un procesor secvential si fractiuni mari dintr-o secunda sunt consumate de fiecare data cand creierul schimba taskurile”, este de parere John Medina.

Fiecare dintre noi acorda atentie in mod diferit. Lucrurile pe care o persoana le considera interesante pot diferi de lucrurile pe care o alta persoana le considera interesante. De ce? Lucrurile carora dam atentie sunt influentate de cultura, de experientele noastre anterioare, este de parere John Medina. “Indiferent de cine suntem, creierul acorda o mare atentie intrebarilor: “Pot sa mananc acest lucru?”, “Ma va manca?”, “Pot sa ma imperechez cu el?”, “Se va imperechea cu mine?”, “Am mai facut acest lucru inainte?”. Acordam atentie lucrurilor precum emotii, amenintari sau sex.

Stimularea emotionala are un impact pozitiv asupra creierului in procesul de invatare si memorare. “Audientele trebuie deconecate dupa 10 minute, insa le poti smulge inapoi povestind sau creand evenimente bogate in emotie”, se arata intr-un articol din revista squidoo.com, ce expune regulile creierului elaborate de John Medina.

“Creierul nu este capabil de multitasking. Putem sa mergem si sa vorbim in acelasi timp, insa atunci cand vine vorba de sarcini efectuate la un nivel inalt, pur si simplu nu putem sa o facem.”, spune Medina pe brainrules.net.

Creierul vrea ca noi sa intelegem ca avem nevoie de somn…

Vise, viziuni, mari inventii si solutii ingenioase au avut loc in timpul somnului. Nu au avut loc intamplator. Ne petrecem o treime din viata dormind. Trebuie ca somnul este extrem de important pentru existenta noastra. Somnul este pentru creier un accelerator al invatarii. Oamenii de stiinta au observat ca in timpul somnului neuronii din creier inregistreaza o activitate riguroasa. In timp ce trupul se odihneste, creierul este incredibil de activ, procesand idei noi si cunostinte. Foarte probabil ca somnul este o componenta extrem de important in existenta noastra din moment ce ne petrecem o treime din viata dormind. “Este foarte probabil ca fiinta umana are nevoie de somn pentru a putea INVATA de fapt.”, spune Medina pe brainrules.net.

Beneficiile somnului sunt enorme. La polul opus, lipsa de somn poate afecta creierul, capacitatea de atentie, buna dispozitie, abilitatile cantitative, gandirea logica, dexteritatea motorie, anumite abilitati executive, se arata pe acelasi site. Ceea ce este cu adevarat interesant este faptul ca oamenii de stiinta nu au descoperit cu certitudine cantitatea de somn de care avem nevoie fiecare in parte.

De ce ne simtim insa obositi dupa-amiaza? Deoarece creierul isi cere dreptul la somn, ne explica Medina. Intre celule si substantele chimice care incearca sa te forteze sa dormi si celulele si substantele chimice care incearca sa te mentina treaza exista o stare permanenta de tensiune. In creier se duce o batalie intre aceste doua tabere. De aici rezulta senzatia de oboseala din preajma orei 15. Unele studii efectuate de oamenii de stiinta au aratat ca un pui de somn efectuat dupa-amiaza poate creste productivitatea cu pana la 34%. John Medina pledeaza pentru somnul de dupa-amiaza.

Preluare dupa http://www.garbo.ro

Lasati un raspuns