Lupte pentru putere în culisele Vaticanului
Un climat de tensiune persistă la Vatican de câteva săptămâni alimentat de zvonuri sau documente secrete vehiculate în media italiană privind spălare de bani la banca Sfântului Scaun, IOR, corupţie în atribuirea de contracte şi chiar un pseudo-complot de asasinare a Papei Benedict al XVI-lea.
Polemicile italiene au făcut o pauză duminică, 19 februarie, când la Vatican, în faţa Papei Benedict al XVI-lea s-au reunit 133 de cardinali în cadrul Consistoriului în cursul căruia Suveranul Pontif a creat şi numit 22 noi cardinali. Colegiul cardinalilor are de la acea dată 213 cardinali, din care 125 de electori. Drintre cei din urmă, 67 sunt europeni (dintre care 30 italieni), 15 americani, 22 latino-americani, 11 africani, 9 asiatici şi unul din Oceania. Toate documentele ultraconfidenţiale provenite de la secretariatul Vaticanului şi apărute în presa italiană, legate de corupţie şi spălare de bani la banca Sfântului Scaun, IOR, au acreditat teza „rivalităţilor interne” şi a unei surde „lupte pentru putere”. Pentru experţi, dezvăluirile-şoc ar avea ca scop destabilizarea Papei şi a echipei sale.
Cu această ocazie au fost „dezgropate” dosare vechi, cum ar fi dispariţia misterioasă a Papei Ioan-Paul I sau „Papa Luciani” care decisese să facă ordine în conturile Vaticanului. Moartea lui brutală, absenţa autopsiei şi numeroasele anchete care au urmat au lăsat să se subînţeleagă cuvântul „omucidere”. Nimic nu a fost dovedit, dar istoria revine regulat în scenă cu fiecare teză a unui complot papal.
Este un lucru rar ca înaltele ziduri ale oraşului papal din Roma să lase să se filtreze secretele Sfântului Scaun.
Avalanşa de dezvăluiri făcute în presă privind presupuse practici de corupţie sau unele practici legate de gestionarea finanţelor statului Vatican, care au culminat cu evocarea unui presupus complot de ucidere a Papei, intervine într-un moment delicat pentru Sfântul Scaun.
Presupusul document top-secret privind un complot contra Papei nu precizează nici natura pericolului, nici identitatea eventualilor complotişti, dar se referă în schimb la luptele pentru putere în sânul Vaticanului. Cum ar fi faptul că Papa ar avea un raport „foarte conflictual” cu cardinalul secretar de stat, Tarcisio Bertone – numărul doi în administraţia Vaticanului – şi ar încerca să îl înlocuiască. Or, numeroşi martori susţin că Papa are o puternică relaţie de încredere cu Bertone, dar că, într-adevăr, gestionarea afacerilor de stat de către acesta este contestată în cadrul guvernoratului – organismul executiv. Onestitatea cardinalului Bertone nu este pusă în discuţie, ci modul de a conduce.
În urmă cu două săptămâni, canalul privat de televiziune La Sette a dezvăluit scrisori confidenţiale datând din 2011 trimise Papei şi cardinalului Bertone de către monseniorul Carlo Maria Vigano, fost secretar general al guvernoratului Vatican, în prezent nunţiu apostolic (ambasador) la Washington, în care critică corupţia din administraţie şi estimează că unii responsabili „privilegiază propriile interese” în dauna celor ale Bisericii. Deşi a criticat defăimarea şi dezinformarea în media, Vaticanul a recunoscut autenticitatea acestor scrisori, aparent remise presei de membri ai secretariatului de stat. Semn al atmosferei sumbre, doi actuali responsabili ai guvernoratului Vaticanului şi doi foşti responsabili au adresat un răspuns public criticilor lui Vigano şi au subliniat că acuzaţiile prelatului pot da „impresia că guvernoratul, în loc să fie un instrument de guvernare responsabilă, este o instituţie nedemnă de încredere şi controlată de forţe obscure”.
Analişti ai sferei Vaticanului susţin că divulgarea scrisorilor monseniorului Vigano ar avea drept scop „căderea” cardinalului Bertone, criticat în sânul aparatului pentru lipsă de diplomaţie şi lipsa controlului, deoarece a lăsat să se desfăşoare operaţiuni riscante sau lipsite de transparenţă. Fondul problemei, arată „vaticaniştii”, este că Papa nu se ocupă îndeaproape de maşina vaticană şi a delegat totul secretarului de stat, a cărui putere devine cu fiecare zi mai absolută şi suscită nemulţumiri puternice în pontificat.
Se comentează, de asemenea, că toate aceste dezvăluiri au avut loc înaintea Consistoriului în care au fost numiţi 22 de noi cardinali, cardinalii având rol şi influenţă în alegerea Papei. Iar unele instituţii media întreţin relaţii privilegiate, chiar amicale, cu membrii italieni ai administraţiei Vaticanului care, în anumite ocazii, pot să lase să se scurgă informaţii confidenţiale în scopul favorizării unei personalităţi sau a unui clan. Surse apropiate papalităţii arată că rapoartele privind o proastă gestiune financiară relevă clar o luptă pentru putere aflată în curs în interiorul Vaticanului a cărei finalitate este incertă şi posibil devastatoare, privind atât soarta Papei, a secretarului de stat, cardinalul Tarcisio Bertone, cât şi a viitorului conclav pentru alegerea viitorului Suveran Pontif.
Preluare dupa http://www.romanialibera.ro
