Căutare

Cautare:

Categorii

Arhiva

Bisericile capitalismului s-au lepadat de Fisc

Bisericile capitalismului s-au lepadat de Fisc
De teama de a nu se pune rau cu slujitorii Domnului, institutiile statului ignora realitatea facandu-se ca nu observa cum, sub umbrela unei legislatii interpretabile, religia s-a transformat intr-un adevarat business. Prin neimpozitarea activitatilor si proprietatilor detinute de biserici, statul pune umarul la dezvoltarea acestei afaceri. O face pe spatele contribuabilului mirean, permitand ca de la bugetul public sa fie alocate anual sume uriase pentru plata personalului clerical si neclerical, dar si pentru constructia unor noi lacasuri de cult
In Romania sunt inregistrate oficial 18 culte religioase. Potrivit legislatiei in vigoare, toate beneficiaza de scutiri de taxe si impozite. Bisericile, indiferent de religia in care slujesc, nu platesc niciun leu pentru cladirile si terenurile aflate in proprietatea lor. De asemenea, nu sunt obligate sa vireze taxe catre stat pentru veniturile obtinute din producerea si valorificarea obiectelor de cult.

Pornind de la aceste facilitati acordate de statul roman, cultele s-au transformat din asociatiile religioase construite pentru a veni in sprijinul credinciosului in organizatii care au ca principal scop obtinerea profiturilor.

Intreaga lor avere este greu de cuantificat. De fiecare data cand s-a incercat acest lucru, cultele au invocat independenta si au refuzat sa faca publice bunurile detinute. O imagine despre bogatia care se ascunde in spatele credintei se poate obtine trecand in revista afacerile in care sunt implicate bisericile, veniturile raportate anual sau sumele de bani pe care le primesc de la bugetul public.

BOR – proprietarul nr. 1 al tarii

Biserica Ortodoxa Romana (BOR) detine o avere comparabila cu cifra de afaceri a unei companii de top. Patrimoniul bisericesc functioneaza pe principiul descentralizarii, asa ca veniturile, activele si pasivele sunt defalcate individual la nivelul fiecarei entitati care face parte din acest cult religios.

BOR are in structura sa mitropolii, alcatuite din arhiepiscopii si episcopii. Ultimul recensamant al asezamintelor de cult destinate credinciosilor ortodocsi arata ca in tara noastra sunt peste 17.000 de biserici plus 600 de manastiri si schituri. De asemenea, in cadrul BOR exista 279 de asezaminte sociale, 275 de muzee si colectii muzeale, precum si 42 de centre de conservare si depozitare a obiectelor cultural-religioase.

Toate aceste cladiri sunt amplasate pe terenuri care se intind pe sute de hectare. In plus, pe langa fiecare biserica a fost ridicata si cate o casa parohiala care slujeste drept locuinta preotilor. De asemenea, Bisericii i-au fost retrocedate o serie de cladiri pe care fie le-a dat spre inchiriere, fie le utilizeaza in activitatile sale. BOR nu plateste impozite pentru niciun imobil dintre cele enumerate. De acelasi regim se bucura si terenurile aflate sub aceste constructii.

Averea imobiliara este dublata cu ajutorul padurilor intrate pana acum in proprietatea BOR, in jur de 150.000 de hectare, reprezentand cam 3% din terenurile impadurite din Romania. Se estimeaza ca valoarea padurilor „sfinte” depaseste doua miliarde de euro. Este improbabil ca padurile in cauza sa serveasca unui scop religios astfel incat veniturile obtinute din exploatarea lor sa fie scutite de impozite.

Facilitati fiscale de 10,25 milioane de euro!

Pentru a va face o idee despre sumele de bani care se pierd in urma acestor scutiri, va prezentam doar un exemplu. Potrivit datelor oficiale, in Constanta activeaza 47 de institutii de cult religios. Ele detin 39 de cladiri, cu o valoare de impozit scutit de un milion de lei si 50 de terenuri cu o valoare de impozit scutit de 85.213 lei. In total, putem vorbi de taxe in valoare de 250.000 de euro.

Daca luam valoarea de mai sus ca o medie judeteana (sunt zone in tara unde proprietatile sunt mult mai mari) si inmultim cu 41, obtinem o „scutire” de impozit in valoare de 10,25 milioane de euro. Daca adaugam si Capitala…

Afaceri de minimum 100 de milioane de euro. Tax-free

Nu se poate spune ca bisericile n-ar avea de unde sa plateasca impozite. Din datele disponibile la Ministerul Finantelor reiese ca doar Patriarhia si 15 dintre cele 29 de eparhii ale BOR au inregistrat in 2010 venituri totale de peste 270 de milioane lei. Administratia Patriarhala a raportat la ANAF o „cifra de afaceri” de peste 68 de milioane de lei, Mitropolia Moldovei si Bucovinei a avut incasari de 48,5 milioane de lei, Arhiepiscopia Tomisului – 43 de milioane, Arhiepiscopia Bucurestilor – 34 de milioane. La aceste sume trebuie adaugate si cele adunate de entitatile mai mici, dar si cele ale eparhiilor care nu si-au depus bilantul pe anul respectiv.

Rotunjind calculele se poate concluziona ca BOR a avut o cifra de afaceri totala de peste 100 de milioane de euro, bani rezultati in special din activitatile economice ale bisericilor, scutite de orice impozit. Veniturile uriase au la baza si monopolul pe care cultele il detin pe piata producerii, distribuirii si comercializarii obiectelor religioase.

Potrivit unei legi din 1992, vasele liturgice, icoanele metalice sau litografiate, crucile, crucifixele, mobilierul bisericesc, cruciulitele si medalioanele cu imagini religioase specifice cultului, obiectele de colportaj religios, calendarele religioase, precum si tamaia si lumanarile intra in aceasta categorie. Vesmintele de cult, stofele si broderiile specifice, necesare realizarii hainelor preotesti, au parte de aceeasi exclusivitate. Toate aceste produse sunt fabricate si vandute fara ca statul sa incaseze TVA sau impozit pe profit. Sumele care ar putea intra de pe urma acestor afaceri in bugetul statului sunt insemnate.

Dubla subventionare

Prin neimpozitarea proprietatilor si a afacerilor cultelor religioase se poate spune ca asistam la o forma de subventionare din partea statului. Insa nu este singura: an de an se aloca de la buget sume importante pentru sustinerea cultelor. Cei mai multi bani se duc la plata salariilor personalului clerical si neclerical care activeaza in cadrul celor 18 organizatii religioase recunoscute. De exemplu, anul trecut, bugetul de stat a sustinut veniturile preotilor din toate religiile cu 250 de milioane de lei (aproape 60 de milioane euro).

La aceasta suma se adauga fondurile de 9 milioane de lei alocate Ministerului Educatiei pentru plata profesorilor de religie si alte 5 milioane de lei primite de Ministerul Sanatatii pentru lefurile preotilor care slujesc in capelele spitalelor. In total este vorba de aproape 64 de milioane de euro cheltuite pentru angajatii cultelor.

Cum era de asteptat, cei mai multi bani merg catre BOR, care are in structura sa peste 36.000 de preoti si personal auxiliar. De asemenea, mai sunt cam 10.000 de calugari plus aproximativ 9.000 de profesori de religie. In total, 55.000 de oameni. Pentru comparatie, efectivele Armatei Romane se ridica la 75.000 de militari.

Tot statul a hotarat sa sprijine cu 28 de milioane de lei (aproape 7 milioane de euro) constructia si repararea lacaselor de cult. Sunt doar banii luati din bugetul central. Cultele sunt ajutate si de administratiile locale care subventioneaza si ele biserica. Adunand veniturile de la centru cu cele de la bugetele locale se poate ajunge la peste 100 de milioane de euro.

In acest moment, religia se dovedeste cea mai paguboasa afacere pentru bugetul public, aducandu-i pierderi din trei directii. Statul nu incaseaza niciun ban din impozitarea proprietatilor detinute de biserici, nu ia niciun leu din taxarea afacerilor derulate de cultele religioase, dar da sume importante pentru sustinerea cultelor.

Afacerile laice ale cultelor

Slujitorii Domnului nu s-au implicat doar in business-uri cu lumanari sau calendare. La Registrul Comertului apar peste 100 de SRL-uri sau SA-uri care au in actionariat culte religioase, doar in ultimii trei ani numarul acestora majorandu-se cu 30%. Bisericile investesc in turism, consultanta, panificatie, prelucrarea lemnului, confectii, constructii, imobiliare sau energie. Romania fiind o tara in care religia ortodoxa este imbratisata de 80% din po¬pulatie, este normal ca afacerile acestui cult sa fie cele mai numeroase.

SRL-uri de inspiratie divina

Printre firmele detinute de entitatile BOR regasim Chivotul Mare SRL, firma controlata de Patriarhia Romana, care a avut in 2010 o cifra neta de afaceri de apoape 3 milioane de lei. Cu binecuvantarea inaltilor pre¬lati, Patriarhia a pus pe picioare si o agentie axata in special pe turismul extern. Basilica Travel SRL ii plimba pe enoriasi prin Israel, Iordania, Egipt, Siria, Grecia, Turcia, Ucraina, Bulgaria, Serbia si Rusia, iar din aceste voiaje a reusit sa stranga in 2010 o jumatate de milion de lei.

Si pentru eparhiile din provincie turismul este un business profitabil, Arhiepiscopia Ortodoxa Romana de Alba Iulia reusind, prin Reintregirea SRL, sa adune venituri totale de peste 200.000 de lei. Printre firmele detinute de preoti apar si Santis Tour SRL, Tarina Pasto¬ru¬lui SRL, Lebada Severin SRL, SolCons Distribution SRL. Nici investitiile in media nu i-au lasat indiferenti pe reprezentantii BOR, institutia avand in acest moment mai multe licente de radio si TV decat trustul care controleaza PRO TV.

Ce spune legea

Potrivit art.15, alin (1), lit.f, din Legea 571/2003, privind Codul Fiscal, republicata cu modificarile si completarile ulterioare, cultele religioase sunt scutite de la plata impozitelor pe profit pentru: venituri obtinute din producerea si valorificarea obiectelor si produselor necesare activitatii de cult, venituri obtinute din chirii, alte venituri obtinute din activitati economice,venituri din despagubiri in forma baneasca, obtinute ca urmare a masurilor reparatorii prevazute de legile privind reconstituirea dreptului de proprietate, cu conditia ca sumele respective sa fie utilizate, in anul curent si/sau in anii urmatori pentru intretinerea si functionarea unitatilor de cult, pentru lucrari de constructie si reparatie si de consolidare a lacasurilor de cult si a cladirilor ecleziastice, pentru invatamant, pentru furnizarea in nume propriu si/sau in parteneriat, de servicii sociale acreditate in conditiile legii, pentru actiuni specifice si alte activitati nonprofit ale cultelor religioase.

Conform art.250, pct.3 si pct.19 din Legea 571/2003, cladirile pentru care nu se datoreaza impozit sunt:
– cele care, prin destinatie, constituie lacasuri de cult, apartinand cultelor religioase recunoscute oficial in Romania si componentelor locale ale acestora, cu exceptia incaperilor care sunt folosite pentru activitati economice.
– Cladirile utilizate pentru activitati social-umanitare.

De asemenea, in conformitate cu art. 257, lit. (b) si (c) din Legea 571/2003, nu se plateste impozit pentru orice teren al unui cult religios recunoscut de lege.

Biserica Ortodoxa din Grecia are statut fiscal de ONG

Masurile de austeritate i-au determinat pe protestatarii din Grecia sa identifice solutii proprii la problemele fiscal-bugetare ale statului elen. Unul dintre grupurile cele mai active in acest sens este cel auto-intitulat “Puneti Biserica sa plateasca”, sustinut de nu mai putin de 100.000 de utilizatori Facebook organizati sub numele Impozitati Biserica.

Valoarea activelor Bisericii Ortodoxe, reprezentate in principal de proprietati imobiliare, dar si de actiuni in companii de stat si companii care realizeaza venituri comerciale, nu poate fi estimata. Expertii greci sustin insa ca cele peste 500 de manastiri, 7.945 de parohii, 130.000 de hectare de teren si procentul de 1,5% detinut la Banca Greciei valoreaza undeva intre 7 si 15 miliarde de euro.

Cu toate acestea, cel putin din punct de vedere fiscal, Biserica Ortodoxa nu este o exceptie. Ei i se aplica aceleasi prevederi ca tuturor organizatiile non-guvernamentale. In 2011 Biserica a platit guvernului elen taxe in valoare de 12,6 milioane de euro, potrivit unui comunicat al Sfantului Sinod.

Taxele achitate includ impozitul de 20% pe venitul din inchirierea proprietatilor si un impozit de 0,3% aplicat valorii proprietatilor care nu sunt folosite in scop educational, confesional sau comunitar. Impozitarea salariilor preotilor (taxe plus contrivutii) este aceeasi ca si cea aplicata oricarui angajat.

Preluare dupa http://www.finantistii.ro

Lasati un raspuns