Căutare

Cautare:

Categorii

Arhiva

Convorbiri de suflet la Moineşti

Serile duhovniceşti „Trepte spre Înviere“ din Protoieria Moineşti au ajuns la final. Duminică, 25 martie, în mijlocul moineştenilor a fost prezent pr. conf. dr. Constatin Necula de la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Andrei Şaguna“ din Sibiu, iar luni, 26 martie, pr. prof. dr. Ioan Cristinel Teşu de la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae“ din Iaşi le-a pus la inimă un cuvânt de învăţătură despre suferinţă, ca prilej de întâlnire cu Hristos.
Conferinţele, derulate sub genericul „Trepte spre Înviere“, au fost organizate de Protoieria Moineşti, în colaborare cu Primăria municipiului Moineşti şi cu Liceul Teoretic „Spiru Haret“. Întâlnirile au fost coordonate de pr. Costel Mareş, protopop al Protopopiatului Moineşti, şi au avut loc în Sala mare a Primăriei Moineşti, în prezenţa preoţilor, autorităţilor locale şi a numeroşi credincioşi.

Duminică, 25 martie, pr. conf. dr. Constantin Necula a vorbit credincioşilor despre înţelesurile duhovniceşti ale sărbătorii Bunei Vestiri, despre importanţa receptării şi interiorizării lor în societatea actuală, pornind de la legătura dintre taina Sfintei Cruci, sărbătorită cu o duminică în urmă, şi taina Bunei Vestiri. Vorbind despre purtarea crucii sau despre asumarea suferinţelor personale ca pe o cruce, pr. conf. dr. Constantin Necula a semnalat că nu toate suferinţele sunt purtătoare de cruce sau stavrofore; nu toate nasc Crucea lui Hristos. „Hristos ne îndeamnă să vedem tot timpul în ce mod suferinţa noastră se identifică cu suferinţa Lui, a unui Dumnezeu viu, Care este dispus să moară de dragul nostru. Noi avem un Dumnezeu Care moare de dragul nostru, pe când toţi ceilalţi dumnezei ne obligă să murim de dragul lor. Al nostru ne roagă să-I admitem moartea de dragul nostru. În acest context, Buna Vestire vine să întărească sprijinul Crucii. Cine refuză Crucea lui Hristos şi pe Maica Domnului nu se mântuieşte. Buna Vestire este momentul în care, intrând în istorie, Hristos-Dumnezeu ne arată că ne iubeşte mai mult decât Se iubeşte pe Sine. Şi de aceea vine în această taină a Întrupării, pentru a putea să ne certifice această iubire deplină pe care o poartă împreună cu noi“, a spus pr. conf. dr. Constantin Necula. Invitatul a mai explicat credincioşilor că sărbătoarea Bunei Vestiri este importantă în Biserică pentru că prin Maica Domnului se naşte Trupul şi Sângele dumnezeieştii Liturghii. „Noi, când mergem la Liturghie, ducem de acasă o prescură şi ne rugăm precum se ruga tot poporul lui Israel, până la venirea Maicii Domnului: «Doamne, nu cumva din fecioria feţei mele Se va naşte Dumnezeu, Care va mântui lumea?» Aşa spunem şi noi. Venim cu prescura şi o aducem lui Dumnezeu, iar în mintea noastră ne întrebăm: «Oare nu va îngădui Dumnezeu ca din prescura mea să ia Agneţul astăzi şi din această fecioară de pâine ce o aduc la sfântul altar să Se nască Pâinea cea vie, care va fi Trupul şi Sângele Mântuitorului Iisus Hristos, de care se vor împărtăşi toţi ai mei, nu numai cei vii, ci şi toţi cei morţi laolaltă?» Pârga fecioriei casei se aduce în prescură. Această prescură este unică, este semn că nădăjduim ca din facerea mâinilor noastre să se împlinească facerea fecioriei Maicii Domnului în lume, adică Trupul şi Sângele Mântuitorului Iisus Hristos. Când ne împărtăşim în dumnezeiasca Liturghie, ne facem neam prin Hristos cu Maica Domnului. El Se transfuzionează cu Trupul şi Sângele Lui în trupul şi sângele nostru şi ne înrudim cu Maica Domnului. De aceea Maica Domnului este şi Mama noastră. De aceea, ca ortodox, trebuie să subliniez tot timpul că cine o atacă pe Maica Domnului le atacă pe toate femeile din istoria genezei mele umane, care s-au împărtăşit cu Trupul şi Sângele lui Hristos, născut din sângiuirile trupeşti ale Maicii Sale. Buna Vestire nu este doar un text din Noul Testament, ci este o schimbare ontologică a lumii. Din momentul în care Maica Domnului spune «Fie mie după cuvântul tău!», Dumnezeu locuieşte în mijlocul nostru“, a arătat pr. conf. dr. Constantin Necula.

În cadrul conferinţei de duminică seara a fost lansat CD-ul „Eu sunt Învierea!“, cu cântări ale Corului „Resurrectio“ al Liceului Teoretic „Spiru Haret“ din Moineşti, dirijat de prof. Gabriela Biea.

„Răbdarea înjumătăţeşte durerea“

Pr. prof. dr. Ioan Cristinel Teşu a vorbit luni, 26 martie, despre suferinţă, ca prilej prin care ne putem câştiga mântuirea în Hristos. „Nu există om care, de când a intrat în lumea aceasta şi până o părăseşte, să nu guste din cupa aceasta amară a suferinţei. De asemenea, nu există om pe lumea aceasta să aibă parte numai de bucurii şi împliniri. Din punctul acesta de vedere, cred că, pe de o parte în viaţă, bucuria şi necazul, suferinţa şi împlinirea se cam împletesc, ba mai mult anumite bucurii ale vieţii, dacă nu le trăim curat, se vor transforma ele însele în izvoare de suferinţă, după cum, la fel, un necaz sau o boală, o durere, dacă ştim cum să facem, ele însele se transformă în izvoare inepuizabile de bucurie“, a spus părintele. Pr. prof. dr. Ioan Cristinel Teşu a mai arătat că înţelegerea corectă a sensurilor creştine ale suferinţei, într-o lume hedonistă, în care oamenii caută la tot pasul plăcerea, poate descoperi în om puterea de a găsi bucuria în durere: „Prin credinţă, prin nădejde, prin rugăciune, prin comportamentul în faţa bolii, chiar dacă nu asişti la o vindecare prin care trupul să se însănătoşească în mod miraculos, îţi salvezi partea cea mai importantă din alcătuirea ta, care este sufletul, iar în împărăţia lui Dumnezeu sufletul va mântui şi trupul. Or, prin revolta ta, prin neacceptarea bolii, prin refuzul de a-ţi purta crucea şi de a-ţi asuma suferinţa, nu faci altceva decât să-ţi pierzi mântuirea“. De asemenea, pr. prof. dr. Ioan Cristinel Teşu a arătat că păcatele noastre sunt cauza fundamentală a tuturor suferinţelor, amintindu-le credincioşilor de cuvintele Sfântul Ioan Gură de Aur, care spune că prin încercările sau necazurile pe care Dumnezeu ni le trimite, nu face altceva decât să încerce trupul, ca să smerească sufletul, spre mântuirea noastră. „Sfântul Ioan Gură de Aur spunea că în faţa suferinţei trebuie să ne comportăm cu demnitate şi cu nobleţe sufletească, iar filosoful Schiller spunea că sufletele mari rabdă în tăcere. Prin această demnitate şi tăcere în faţa bolii ne dobândim răsplata din partea lui Dumnezeu. Să ne purtăm cu demnitate, cu nobleţe, cu răbdare, pentru că răbdarea înjumătăţeşte durerea. Aşa cum spunea Sfântul Ioan Scărarul, nădejdea permanentă şi rugăciunea sunt «secure împotriva deznădejdii»“, a spus pr. prof. Ioan Teşu.

Preluare dupa http://www.doxologia.ro

Lasati un raspuns