Căutare

Cautare:

Categorii

Arhiva

Ciocnitul ouălor, de Paşte: Cine, de ce şi cum se face

De Paşte, pe lângă mersul la biserică şi prepararea produselor din carne de miel sau coacerea cozonacului, printre tradiţiile de bază se află şi ciocnitul ouălor! Dar e şi asta o “artă”, nu se face, aşa, oricum!
Deşi regulile Ciocnitului Ouălor pot varia de la zonă la zonă, respectarea lor este obligatorie: cine are prima lovitură, ce părţi ale ouălor să fie lovite, ciocnitul să fie “pe luate”, “pe schimbate”, “pe văzute”, “pe nevăzute” etc.
Ciocnitului Ouălor, sacrificiu al divinităţii primordiale înfrumuseţată prin vopsire şi încondeiere, simbol al jertfei Domnului Iisus. Ciocnitul Ouălor este permis şi aşteptat cu nerăbdare de credincioşi după slujba de Înviere a Mîntuitorului în noaptea Paştelui, pana la Ispas-înălţarea Sa la ceruri.
Ouăle, vopsite în Joia Mare, se ciocnesc dupa anumite reguli de Paşte. Oul are trei părţi: varful (care se numeşte cap), partea opusă (dos) şi feţele laterale (coaste). În prima zi de Paşte se ciocneşte numai cap cu cap, a doua zi se poate ciocni cap cu dos, iar în zilele următoare dos cu dos.
Ca regulă generală, primul care ciocneşte este cel mai vârstnic bărbat de la masă. Astfel, persoana mai în varstă ciocneşte capul oului ţinut de partener, rostind cunoscuta formula “Hristos a înviat!”, în timp ce acesta va răspunde cu cuvintele “Adevarat a înviat!”.
Ciocnesc mai întâi soţii între ei, apoi copiii cu părinţii, după care părinţii cu celelalte rude, cu prietenii şi vecinii invitaţi la masă.
Fiecare membru al familiei trebuie să mănânce mai întâi un ou sfinţit la biserică, după care consumă din toate bucatele sfinţite la biserică. Abia după aceasta se poate mânca din celelalte feluri de mâncare aşezate din abundenţă pe masa festivă.
Ouăle vopsite – ce simbolizează şi care e legenda acestora
Suntem obişnuiţi să nu ne lipseacă ouăle roşii de pe masa de Paşte, dar câţi dintre noi cunosc motivul ? Una din explicaţii vine din tradiţia populară: ouăle roşii sunt considerate păzitorii casei şi tocmai de aceea nu trebuie să lipsească.
În acelaşi timp, oul simbolizează viaţa eternă, fertilitatea, renaşterea şi norocul. În Antichitate, ouăle erau vopsite în diferite culori şi oferite cu ocazia venirii primăverii, simbolizând astfel revenirea naturii la viaţă, urmată de explozia cromatică specifică.
Ouăle de Paşte pot fi de diferite culori: de la roşu, galben, orange, roşu, verde, albastru, până la negru. Ouăle negre se fac în amintirea celor care au murit. La sate există credinţa că, dacă aceste ouă sunt ciocnite în numele lor, ei vor afla că pe pământ a venit Paştele şi se vor bucura alături de cei vii.
Cu toate acestea, ouăle roşii sunt singurele care pot fi date de pomană pentru sufletul unuia trecut în eternitate, iar, în tradiţie, se mai crede că dacă două persoane ciocnesc ouă în ziua de Paşti se vor întâlni pe lumea cealaltă.
Cu privire la ouăle înroşite, există legenda cum că Maria, când Iisus era răstignit pe cruce, a încercat să îi înduplece pe iudei ducându-le un coş cu ouă. Dar aceştia au început să îl chinuie şi mai tare pe Isus. Plângând, Maria a pus coşul la picioarele lui Hristos. Când acestea s-au înroşit de la sângele care se scurgea pe picioarele Lui, El i-a spus Mariei: “De acum să faceţi şi voi ouă roşii, în aducere aminte”.
De atunci, creştinii vopsesc ouăle roşii şi le ciocnesc în dimineaţa Învierii lui Iisus… Şi dacă tot am vorbit de tradiţiile de Paşte, află cum ne închinăm corect şi învaţă cum se face semnul crucii!

Lasati un raspuns