Căutare

Cautare:

Categorii

Arhiva

AAOIFI doreşte să revizuiască standardele finanţelor islamice

     Finanţele islamice ar putea avea parte de cea mai mare remaniere din ultimii ani, după ce un corp de setare al standardelor caută să reformeze maniera în care industria face afaceri, inclusiv rolul foarte bine plătit al învăţaţilor de a impune principiile religioase, potrivit Reuters.
Khaled Al Fakih, noul secretar general al Organizaţiei de Contabilitate şi Audit pentru Instituţiile Financiare Islamice (AAOIFI), cu sediul în Bahrain, a schiţat planuri pentru o revizuire totală a reglementărilor sale, în cadrul unui interviu acordat Reuters.
Unele dintre reformele AAOIFI s-ar putea dovedi controversate, prin provocarea intereselor adânci în afacerile ce se dezvoltă rapid. Activele financiare islamice au ajuns la 1,3 trilioane de dolari, anul trecut, reprezentând o creştere de 150% în ultimii 5 ani, industria extinzându-se dincolo de pieţele tradiţionale din Orientul Mijlociu şi Malaysia, a estimat grupul de lobby financiar, TheCityUk.

“Dorim să vedem dezbatere perspicace, care ne poate ajuta să dezvoltăm standarde care să beneficieze industriei”, a precizat Fakih, înaintea adunării anuale a AAOIFI, de pe 7-8 mai.

Organizaţia sa plănuieşte să înceapă negocierile pentru reformarea operaţiunilor consiliilor sharia, grupuri de învăţaţi islamici care decid dacă produsele şi activităţile financiare ale instituţiilor sunt acceptabile, din punct de vedere religios, până la mijlocul anului curent. Un proiect final privind reformele nu este aşteptat să fie gata până cel mai devreme sfârşitul anului următor.

AAOIFI va lucra, de asemenea, la un nou cadru pentru dezvăluirea datelor financiare şi va căuta să revizuiască standardele pentru takaful (n.r., asigurarea islamică), conturile de investiţii, precum şi alte produse.

Fakih, un bancher comercial născut în Liban, care a preluat conducerea AAOIFI în februarie, a mai menţionat că elementele de bază ale finanţelor islamice, între care murabaha, mudaraba şi ijara, structuri ce permit investiţiile pe fondul respectării interdicţiilor islamice asupra plăţii dobânzii şi a speculaţiei monetare pure, ar fi revizuite în 2013.

Reformele crează controverse

Pentru mulţi din industrie, revizuirea AAOIFI este foarte anticipată. Deşi mult mai mici decât sectorul bancar convenţional, care are active în valoare de zeci de trilioane de dolari, finanţele islamice au crescut mult mai repede, în ultimii câţiva ani, astfel încât defectele sale încep să-i afecteze sistemele bancare şi economiile.

Majoritatea creşterii sale s-a realizat datorită faptul că se poate sprijini pe fonduri imense, ce respectă sharia, din boom-ul din Golf şi Asia de Sud-Est, care nu s-au retras odată cu criza financiară globală, precum fondurile din Vest.

Revoltele Primăverii Arabe de anul trecut, din Orientul Mijlociu, promit un nou val de creştere; noi guverne, conduse de islamişti, doresc să promoveze industria după ce predecesorii autoritari au descurajat-o pe motive ideologice.

Însă creşterea a expus slăbiciuni în finanţele islamice. Una dintre ele este lipsa consensului privind ce produse şi proceduri sunt permisibile; consiliile sharia ale băncilor individuale şi ale firmelor de investiţii pot emite reguli contradictorii.

Aceasta, însă, poate crea mari controverse. Când Goldman Sachs a anunţat în octombrie, anul trecut, că plănuieşte o emisiune de sukuk (n.r., aproximativ, obligaţiuni islamice) în valoare de 2 miliarde de dolari, ceea ce ar fi făcut-o una dintre primele bănci de top din Vest care să obţină bani într-o asemenea manieră, proprii consilieri sharia au aprobat planul. Însă alţi învăţaţi l-au criticat; şase luni mai târziu, sukuk-ul nu a fost emis şi nu este clar dacă se va mai întâmpla.

Sistemul consiliilor sharia este deschis acuzaţiilor de conflict de interese, deoarece membri săi sunt plătiţi foarte bine – în unele cazuri, comandând tarife de 1.000 dolari pe oră, sau mai mult – de către înseşi firmele al căror comportament ar trebui să-l supervizeze.

Ambiguitatea în reglementare a dus anumite instituţii financiare islamice, precum Kuwait’s Investment Dar, să argumenteze în instanţă că anumite contracte în care au intrat nu erau valide deoarece nu se supuneau regulilor sharia, în primul rând.

AAOIFI doreşte să îmbunătăţească operaţiunile consiliilor sharia prin întărirea procesului de certificare pentru învăţaţi, a afirmat Fakih. Organizaţia oferă, în prezent, două certificate profesionale, însă acestea au fost criticate ca nefiind suficient de riguroase şi prea uşor de obţinut.

Totodată, AAOIFI dezvoltă noi ghiduri de îndrumare privind relaţia dintre firmele financiare islamice şi consiliile lor sharia, “similare celor mai bune practici internaţionale, în termeni de referinţă pentru consiliile directoare ale instituţiilor financiare”.

O modalitate de reducere a conflictelor de interese ar putea-o reprezenta limita duratei de rezidenţă al învăţaţilor la firmele individuale, să-i prevină să formeze relaţii apropriate excesive cu angajatorii lor, care le-ar putea compromite obiectivitatea, notează Reuters. Fakih, însă, nu a menţionat această idee. Standardele prezente AAOIFI recunosc că “angajamentul pentru o perioadă lungă de timp ar putea fi o ameninţare la adresa independenţei”, însă nu specifică limite clare.

AAOIFI va căuta, de asemenea, modalităţi de creştere a noii, tinere generaţii de învăţaţi islamici, precum cursuri de instruire, a mai afirmat Fakih. Aceasta ar putea duce la lărgirea structurii de gât de sticlă şi să ducă la creştere în industrie prin slăbirea dominaţiei a aproximativ unei duzine de veterani care au practicat timp de decenii şi care deţin mai poziţii în mai multe consilii.

Posibila rezistenţă preferă status quo-ul

Nu este clar dacă reformatorii din AAOIFI vor putea să impună schimbările potenţialei opoziţii, a multor învăţaţi veterani şi oameni financiari care profită în urma status quo-ului.

Yasser Dalhawi, director executiv al Syariah Review Bureau, o firmă islamică de consiliere financiară din Arabia Saudită, a afirmat că schimbarea ar fi dificilă. Însă a adăugat că multe persoane din industria lărgită ar sprijini schimbarea ca o modalitate de asigurare a creşterii, în continuare, şi de aducere a finanţelor islamice mai aproape de principiile sale religioase.

Un sondaj al atitudinilor clienţilor faţă de serviciile consiliilor sharia, susţinut în urmă cu câţiva ani, a relevat insatisfacţie răspândită, exprimată, în unele cazuri, cu expletive, a afirmat un învăţat important pentru Reuters, sub protecţia anonimatului.

Pentru a echilibra opoziţia schimbării din AAOIFI, Fakih pare să dorească să implice cât mai multe posibile interese din industrie în dezbatere; acesta a cerut “discuţii riguroase şi semnificative…nu doar între învăţaţi, dar şi cu participanţii în finanţele islamice”.

Planurile sale de publicare a propunerilor preliminare pentru consultare publică marchează o modificare faţă de stilul AAOIFI din trecut, care lua decizii în spatele uşilor închise.

În revizuirea sa, AAOIFI este aşteptată să discute întărirea puterilor de execuţie ale standardelor sale globale. Acestea nu sunt sprijinite de nicio sancţiune legală, astfel încât autorităţile naţionale de reglementare financiară vor decide dacă să le pună în practică ori nu.

În prezent, doar un număr redus de ţări, între care Bahrain şi Qatar, au adoptat standardele AAOIFI în întregime, celelalte folosindu-le doar ca termen de referinţă, fără a le impune obligativitatea.

“Dacă nu ai reglementare globală, nu va funcţiona, deoarece va crea oportunităţi de arbitraj”, a precizat Murat Unal, membru în CA la Funds@Work, o firmă de consultanţă germană. Unal a adăugat că, în unele cazuri, învăţaţii au evitat reglementările stricte locale, oferindu-şi serviciile în ţări cu standarde mai laxe.

În cadrul unui seminar asupra finanţelor islamice din Dubai, Muddassir Siddiqui, un important învăţat din Malaysia, a făcut presiuni asupra colegilor săi prezenţi, care ar putea întări punerea în aplicare la nivel global. Nu a existat un răspuns concret decât ideea vagă a unui corp internaţional sau ceva aproximativ.

AAOIFI ar putea evita aceasta cerând tuturor învăţaţilor, indiferent de ţara de rezidenţă, să adere unui cod de conduită care ar transcende efectiv graniţele legale sau teritoriale. Însă persoane puternice din interiorul AAOIFI s-ar putea opune oricărei măsuri ce le-ar limita spaţiul de manevră atât de drastic.

În orice caz, organizaţia, fondată acum 21 de ani, va avea de luptat cu astfel de situaţii, în timp ce încearcă să-şi conserve statutul în cadrul industriei. Atât de mulţi bani se scurg acum în finanţele islamice, încât alte corpuri, precum autorităţile naţionale de reglementare, ar putea prelua prim-planul dacă AAOIFI nu rezolvă problemele.

Unii deja fac asta. Anul trecut, banca centrală din Qatar a interzis deschiderile islamice ce permit băncilor convenţionale să ofere produse supuse regulilor sharia. AAOIFI avea deja standarde care permitea deschiderilor islamice să funcţioneze dacă finanţarea lor era separată de către operaţiunile convenţionale ale băncii. Însă Qatar a decis că acele standarde nu erau suficiente – un semnal de alarmă pentru AAOIFI, în încercarea sa de atragerea a sprijinului din industrie pentru reformele pe care le propune.
Vlad F. Dumea

Lasati un raspuns