Căutare

Cautare:

Categorii

Arhiva

Cuvântul este viu atunci când vorbesc faptele

Din Predicile sfântului Anton de Padova, preot
(I, 226)

Cel care este plin de Duhul Sfânt vorbește în diferite limbi. Diferitele limbi sunt mărturii variate despre Cris­tos: astfel, le vorbim altora prin umilință, prin sărăcie, prin răbdare și supunere, atunci când le arătăm prezente în noi înșine. Predica este eficace, este elocventă, atunci când vorbesc faptele. Vă rog, să înceteze cuvintele, să vorbească faptele! Din păcate, suntem bogați în cuvinte și lipsiți de fapte, și astfel, suntem blestemați de Dom­nul, pentru că el a blestemat smochinul în care nu a găsit rod, ci numai frunze. „Să se impună predicatorului o lege, spune sfântul Grigore: Să pună în practică ceea ce predică”. Se laudă în mod inutil cel care cunoaște legea, dar distruge învățătura sa prin fapte.

Apostolii au început să vorbească în alte limbi, după cum Duhul le dădea să vorbească (Fap 2,4). Așadar, fericit este cel care vorbește conform acestui Duh Sfânt, și nu conform înclinațiilor sufletului său! Există unii care vorbesc conform duhului lor, fură cuvintele altora și le propun ca și cum ar fi ale lor. Despre aceștia și despre cei asemenea lor, Domnul îi spune lui Ieremia: De aceea, iată, eu, spune Domnul, sunt împotriva profe­ților care fură cuvântul meu unul de la altul. Deoarece eu, spune Domnul, sunt împotriva profeților care vor­besc cu limba lor, dar zic: „Domnul a spus”. Tot eu, spune Domnul, sunt împotriva profeților care spun visuri mincinoase, care le povestesc pe acestea și duc popo­rul meu la rătăcire cu amăgirile și cu lingușirile lor, deși eu nu i-am trimis, nici nu le-am poruncit; ei nu aduc nici un folos poporului acestuia, spune Domnul (Ier 23,30-32).
Așadar, să vorbim conform cu ceea ce ne-a dat Duhul Sfânt și să-l rugăm cu umilință și pietate să reverse harul său în noi, ca să realizeze din nou ziua Rusaliilor prin perfecțiunea celor cinci simțuri și prin respectarea decalogului. Să-l rugăm să ne umple cu un duh puternic de părere de rău și să aprindă în noi limbile focului pentru mărturisirea credinței, pentru ca, aprinși și lumi­nați, în strălucirea sfinților, să merităm să-l vedem pe Dumnezeu unul și întreit.

Lasati un raspuns