Căutare

Cautare:

Categorii

Arhiva

Solstiţiul de vară, ritualuri păgâne, concerte şi morun uscat

“Midsommar”, sau ziua mijlocului verii, este sărbătorită cu fast în culturile scandinave, în ţările baltice, mai recent ea fiind adoptată şi în alte ţări europene.

Sărbătoare păgână iniţial, dedicată solstiţiului de vară, ea coincide şi cu ziua “Naşterii Sfântului Ion Botezătorul” din calendarul ortodox şi catolic.

În Norvegia, sărbătoririle se desfăşoară între 21 şi 24 iunie, cu un punct culminant în 23 iunie. Ziua este numită şi “Jonsok” şi prilejuieşte pelerinaje la biserici, printre care, cel de la biserica din lemn de la Roldal, în nordul ţării, al cărei crucifix se spune că are puteri magice.  În zilele noastre, totuşi, evenimentul este considerat mai curând laic sau păgân.

În cele mai multe localităţi se aprind focuri în aer liber, se aranjează parodii de căsătorii, atât între adulţi, cât şi între copii, menite să simbolizeze renaşterea naturii şi a vieţii.

La Oslo şi în întreaga Norvegie este o explozie de bucurie în sunetele muzicii populare, casele şi maşinile sunt decorate, se merge la ţară sau pe plajă, se aprind grătare…

În vizită la Palatul Regal

Capitala ţării, Oslo, locul în care este decernat anual “Premiul Nobel pentru Pace”, în forma ei actuală este rezultatul unui vast program arhitectural iniţiat la începutul secolului al XIX-lea. Locul central al lui, Palatul Regal, conceput de Hans Linstow, a fost construit între 1824 şi 1848. Acelaşi arhitect a imaginat şi “Poarta Karl Johans”, bulevardul care leagă Palatul de oraş, cu un scuar monumental la jumătatea drumului, înconjurat de Universitate, Parlament şi alte instituţii.

Influenţa germană este vizibilă în Oslo, în biserica neogotică “Trefoldighetskirken”, dar există şi exemple ale stilului funcţionalist, în clădiri precum Galeria de artă “Kunstnernes Hus”, proiectată în 1930 de Gudolf Blakstad şi Herman Munthe-Kaas.

Cunoscuta sculptură Sinnataggen, devenită aproape un simbol al oraşului Oslo

Cu un mare număr de monumente şi evenimente culturale, orşul atrage turiştii, veniţi fie să admire operele lui Edvard Munch, în muzeul care-i poartă numele, fie pentru a descoperi casele locuite cândva de Knut Hamsun şi Henrik Ibsen sau pentru a vizita “Bygdoy”, centrul pentru istoria vikingilor, “Fram Museum”, “Kom-Tiki Museum” sau “Folkemuseet”, dedicate artei populare, costumului şi culturii Sami. Muzeul în aer liber conţine peste 150 de clădiri vechi, autentice, inclusiv o biserică din lemn.

Un alt punct de atracţie este “Vigeland Museum”, situat în imensul parc Vigeland, cunocut şi sub numele de “Frognerpark”, ce conţine 212 sculpturi de Gustav Vigeland, printre care şi cunoscutul “Sinnataggen”, un băiat bătând furios din picior, care a devenit aproape un simbol al oraşului.

Opera din Oslo, la care publicul se poate plimba pe acoperiş

Oslo se mândreşte şi cu mai mult de 20 de teatre, dintre care cele mai importante sunt “Norwegian Theatre” şi “The National Theatre”, cel mai mare din ţară, situate între Palatal Regal şi clădirea Parlamentului. Pe faţada lui sunt gravate numele lui Ludvig Holberg, Henrik Ibsen şi Bjornstjerne Bjornson.

Specială este şi Opera din Oslo, inaugurată în 2008, considerată o marcă naţională. Concepută de studioul norvegian de arhitectură “Snohetta”, este formată din două corpuri de clădiri, are o capacitate de 2.000 de locuri şi este prima Operă din lume care permite spectatorilor să se plimbe pe acoperişul ei, folosit şi pentru concerte.

Schimbarea gărzii la Palatul Regal din Oslo

Dar evenimentele cele mai căutate sunt festivalurile, cum ar fi “Ziua Muzicii”, în 2 iunie, manifestare iniţiată în 1992, în timpul căreia oraşul răsună de ritmuri rock, pop, blues, folk, jazz, world, metal, muzică electronică.

I se adaugă “Oslo Live”, dedicat muzicii rock, şi “Oslo Jazz Festival”, care propune în luna august, de peste 25 de ani, şase zile de muzică. Tot în august se desfăşoară “Oslo Chamber Music Festival”.

Dar amatorii de muzică pot asculta în baruri şi parcuri excelenţi muzicieni de blues sau techno.

Festivalurile verii

Sculpturi în Parcul Vigeland. Foto arndt@u.washington.edu

Localitatea cea mai animată de sărbătoarea Midsommar este însă Bergen, cel de al doilea oraş ca mărime al Norvegiei, situat pe coasta de vest, cunoscut şi sub numele de “The Gateway to the Fjords”.

Aici se desfăşoară mai multe festivaluri muzicale. Între 23 mai şi 2 iunie are loc, în fiecare an, începând din 1873, “Nattjazz” sau “Bergen Night Jazz Festival”,care programează aproape 100 de concerte timp de 11 nopţi, atrăgând cei mai importanţi muzicieni de jazz, dar şi de rock, electro sau muzică clasică. Festivalul îşi propune şi combinaţii experimentale şi insolite de muzicieni, amestecând genurile. O bună parte dintre concerte au loc la “USF Verftet”, o uzină de ambalare a sardinelor, dezafectată, reconvertită în centru cultural cu sală de expoziţii, sală de teatru şi cinematograf, situată la 10 minute de centrul oraşului. Altele sunt răspândite în tot oraşul. Anul acesta printre participanţi s-au numărat Goran Bregovic şi “Wedding and Funeral Orchestra”, care au deschis festivalul, Esperanza Spalding, declarată “Best New Artist”, la Grammy Awards în 2011, şi “Radio Music Society”, din Statele Unite, norvegienii de la “Real Ones”, consideraţi cel mai bun band al ţării, basistul şi cântăreţul african Richard Bona, foarte apreciat în America, cântăreaţa de jazz americană Cassandra Wilson, “Motorpsycho”… “Bergenfest”, un festival de muzică modernă naţională şi internaţională, votat drept “Festivalul Anului” şi distins cu premiul onorific de “The Tourist Board of Bergen”, pentru marketingul său excelent, se desfăşoară în luna iunie. În timpul lui are loc şi “Târgul de la Grieghallen”, între 21 şi 24 iunie, care atrage anual cam 7.000 de vizitatori. Sunt organizate expoziţii cu noutăţile tehnologice care invadează viaţa contemporană, reflectând însă şi la soluţii alternative la elanul modernist, cum ar fi cele legate de sănătate, mediul înconjurător, dar şi astrologie, ştiinţe oculte, yoga…

Oraşul Bergen face parte din Patrimoniul Cultural al Umanităţii

Manifestările au loc în fortăreaţa medievală şi în castelul situate în centrul istoric al oraşului, prima cu o capacitate de 6.700, al doilea, cu o capacitate de 2.000 de locuri.

Turiştii pot beneficia de câteva hoteluri renumite, dar şi de pensiuni.

Toamna, la Bergen are loc, între 17 şi 24 octombrie, “Festivalul internaţional de film”, în care sunt proiectate anual în jur de 100 de pelicule de ficţiune şi documentare, respectând paritatea între cinematografia norvegiană şi cea internaţională.

Castelul din Bergen

La 150 de kilometri la nord de Bergen se află oraşul de coastă Forde, înconjurat de fiorduri, munţi, gheţari şi cascade. Între 5 şi 8 iulie, aici se organizează, sub patronajul Alteţei Sale Regale, Prinţesa Mette-Marit, “Festivalul de Muzică tradiţională internaţională”, care are la fiecare ediţie o temă menită să lege cumva între ele diferitele spectacole. Anul acesta, tema este “Coexistenţa”. Este cel mai mare festival de muzică tradiţională internaţională din lume. Înfiinţat în 1990, a atras până acum 4.500 de artişti din peste 120 de ţări. Programul, extrem de variat, cuprinde concerte, workshop-uri, expoziţii, evenimente dedicate copiilor, manifestări de dans…

Expoziţie la Grieghallen

Spaţiul central de desfăşurare este “Fordehuset”, cu patru săli de concert de la 170 la 2.500 de locuri, dar evenimentele au loc şi în hoteluri, în muzee şi în centrele de artă sau în aer liber.

Hotelul Rica Sunnfjord oferă găzduire şi condiţii de relaxare, fiind cunoscut mai ales pentru spa-ul lui.

Maratonul Soarelui de la miezul nopţii

Târgul Grieghallen

La Tromso, oraş din nordul extrem al Norvegiei, în 30 iunie, soarele nu apune nici măcar o clipă, iar aurora boreală oferă un adevărat spectacol. Şi cum cei mai mulţi oameni nu pot dormi în această noapte, aici s-a organizat “Maratonul Soarelui de la miezul nopţii”. Participanţi din diferite colţuri ale lumii vin la întrecere, învingătorii fiind recompensaţi cu premii şi medalii. Cursele au lungimi diferite: 10 kilometri, 4,2 kilometri şi un circuit pentru copii. Anul acesta are loc cea de a 23-a ediţie a manifestării la care, în 2011, au participat concurenţi din Marea Britanie, Statele Unite, Germania, Suedia, Italia, Brazilia, Australia…

În afara maratonului, Tromso are şi alte puncte de atracţie, cum ar fi “Catedrala Arctică”, “Muzeul Polar”, care prezintă viaţa arctică din nordul ţării. Şi, nu întâmplător, viaţa de noapte este efervescentă, cafenelele, barurile şi restaurantele primind clienţii pentru care diferenţa dintre zi şi noapte dispare.

Gastronomice

Muzeul Vikingilor

Fiind o ţară de pescari, peştele şi fructele de mare au loc important în menu-ul locuitorilor. Morunul se găseşte aici aproape tot timpul anului şi este preparat prăjit sau fript. Vara este vremea macroului, mai ales pe coasta sudică. În acelaşi timp, din bucătăria norvegiană face parte şi vânatul, mai ales carnea de elan sau de ren.

În nordul ţării s-a păstrat tradiţia milenară a morunului pus la uscat în aer liber, peştele uscat fiind unul dintre produsele exportate în întreaga Europă.

Maratonul Soarelui de la miezul nopţii

Cum îl prepară norvegienii? Peştele uscat trebuie bătut cu un ciocan de lemn şi lăsat mult timp în apă înainte de a fi gătit în unt sau muştar. Este o specialitate a locului, ca şi faimosul “lutefisk”. Pentru acesta, peştele este lăsat în apă cu soluţie de potasiu, care îi dă o savoare specială şi îl frăgezeşte. Este servit apoi cu piure de mazăre, cartofi noi, slănină, muştar sau brânză de capră.

Alte preparate speciale au la bază carnea de porc şi de oaie, dar ele sunt rezervate mai ales meselor de Crăciun. “Farikal”, carne de berbec fiartă la foc mic, cu varză albă şi boabe de piper, este o mâncare tradiţională servită mai ales toamna.

Aurora Boreală la Tromso

Dacă vreţi să mâncaţi ca autohtonii, trebuie să căutaţi micile restaurante locale şi să cereţi specialităţile bucătarului, care nu figurează întotdeauna în meniu.

În casele norvegiene, tradiţiile culinare sunt respectate mai ales de Crăciun. În nordul ţării şi pe coasta de sud, morunul şi ficatul de morun sunt foarte apreciate, în timp ce în nord-est este preferat un preparat din morun uscat. În vest, este la preţ berbecul, iar în est, friptura de porc bine rumenită.

Sculptura se află la Tromso

Tot de Crăciun există tradiţia celor şapte feluri de prăjituri pe care gospodina tebuie să le facă în casă.

Dar, în pofida acestor gusturi mai curând rustice, Norvegia a dat scenei internaţionale a gastronomiei o serie de “chefs”, care au câştigat concursul internaţional “Bocuse d’Or”, ca Bent Stiansen, Arne Brimi, Lars Erik Underthun şi Eivind Hellstrom. Anul acesta, încă un norvegian, Orjan Johannessen, de 26 de ani, a primit “Bocuse d’Or”, premiu echivalând cu un “Oscar” al bucătarilor. La concursul organizat la Bruxelles au participat 20 de bucătari de pe continent. Juriul a fost condus de brazilianul Alex Atala, de la restaurantul D.O.M. din Sao Paulo, cunoscut pentru bucătăria sa inventivă, folosind produse din pădurea amazoniană.

Piaţa de peşte din Bergen

Dacă mergeţi în Norvegia pentru a admira minunile ei naturale, veţi întâlni unele dintre cele mai frumoase peisaje din lume, cu atât mai mult cu cât oamenii locului au ştiut să trăiască în armonie cu ele.

Norvegienii nu doresc defel să-şi schimbe modul de viaţă, chiar dacă mai multe oraşe au cunoscut în ultimul timp o dezvoltare explozivă. Turistul va descoperi cât de aproape de ele se află liniştitele peisaje de păduri, coline şi câmpuri verzi, sau stâncile înalte ce mărginesc fiordurile cu ape de culoarea smaraldului. Blândă şi sălbatică totodată, Norvegia oferă iubitorilor de natură spaţii largi de o varietate infinită şi plăcerea unei vieţi după tipare speciale.

Lasati un raspuns