Căutare

Cautare:

Categorii

Arhiva

Sfințirea noii biserici de la Mănăstirea Bârsana

Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române a oficiat, astăzi, 30 iunie 2012, înconjurat de un sobor de 17 ierarhi membri ai Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, preoți și diaconi, slujba de sfinţire a noii biserici cu hramul ”Soborul celor doisprezece Apostoli” a Mănăstirii Bârsana, în prezența a peste 5 000 de credincioși.La finalul slujbei de sfinţire, Patriarhul României a spus: ”Cu ajutorul lui Dumnezeu s-a săvârșit sfințirea acestei biserici noi, o biserică frumoasă și cu o pictură luminoasă care vrea să fie și o continuitate peste timp a bisericii care a fost cândva aici, însă din cauza vitregiilor vremii nu mai este aici. Deci, această biserică reînviată a fost sfințită și dedicată Soborului Sfinților 12 Apostoli”.

În cuvântul de învățătură rostit după citirea Pericopei Evanghelice, intitulat Mănăstirea Bârsana – istorie, artă şi spiritualitate, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a arătat că sfinţirea bisericii reprezintă o nouă poartă a cerului deschisă pământenilor: ”Construirea şi sfinţirea unei noi biserici într-o mănăstire reprezintă o dovadă a credinţei vii şi jertfelnice mărturisită de o comunitate monahală duhovnicească și harnică, îndrumată de ierarhi înțelepți și misionari. Construită cu multă jertfă şi râvnă duhovnicească, noua biserică a mânăstirii Bârsana ne arată credința şi evlavia călugăriţelor acestei mănăstiri, a ctitorilor şi binefăcătorilor ei faţă de Mântuitorul Iisus Hristos şi de sfinţii Săi Apostoli. Sfinţirea noii biserici a Mănăstirii Bârsana este în acelaşi timp un act de cult şi de cultură a sufletului românesc. Este mai întâi un act de cult, pentru că se aduce mulţumire sau recunoştinţă lui Dumnezeu pentru tot ceea ce s-a realizat. În acelaşi timp ea este revărsare a harului sfinţitor de la Dumnezeu pentru ca această lucrare – ofrandă a credincioşilor – să devină Casă a lui Dumnezeu şi Poartă a cerului. Sfinţirea acestei biserici mănăstirești este un act de cult şi pentru că facem pomenirea vechilor ei ctitori şi a tuturor celor ce s-au rugat, au donat şi au lucrat pentru rezidirea ei timp de 18 ani”.

Preafericirea Sa a vorbit şi despre arhitectura tradiţională maramureşeană: ”Arhitectura tradiţională românească din Maramureş impresionează prin supleţe şi armonie, încântă privirea atât prin proporţii, cât şi prin decor. Construcţiile sunt masive fără a fi greoaie, au siluete înalte, zvelte, datorate turlelor şi stâlpilor care subţiază volumele, dând construcţiei sobrietate şi eleganţă, fineţe şi dinamism. Aşezată pe înălţime, mănăstirea Bârsana reflectă principiile de armonie şi de măsură ale artei populare româneşti, o profundă sinteză artistică sculpturală care transformă materia într-o epifanie a spiritului, unind arhaicul şi actualul, veşnicia şi timpul”.

În continuare, Patriarhul României va oficia Sfânta Liturghie pe altarul de vară al Mănăstirii Bârsana înconjurat de un sobor de ierarhi, preoţi şi diaconi.

Desfiinţată în 1791, Mănăstirea Bârsana a renăscut după căderea comunismului, în anii 90. Piatra de temelie a noii biserici a fost pusă în anul 1993.

FOTO: ZIARUL LUMINA
FOTO: ZIARUL LUMINA
FOTO: ZIARUL LUMINA
FOTO: ZIARUL LUMINA
FOTO: ZIARUL LUMINA
FOTO: ZIARUL LUMINA
FOTO: ZIARUL LUMINA
FOTO: ZIARUL LUMINA
FOTO: ZIARUL LUMINA
FOTO: ZIARUL LUMINA
FOTO: ZIARUL LUMINA
FOTO: ZIARUL LUMINA
FOTO: ZIARUL LUMINA
FOTO: ZIARUL LUMINA
FOTO: ZIARUL LUMINA
FOTO: ZIARUL LUMINA
FOTO: ZIARUL LUMINA
FOTO: ZIARUL LUMINA

Lasati un raspuns