Căutare

Cautare:

Categorii

Arhiva

Lideri religiosi reuniti la Bruxelles pentru solidaritatea între generaţii şi provocările demografice

Mai mult de douăzeci de înalţi reprezentanţi ai religiilor creştină, musulmană şi evreiască şi ai comunităţilor hindusă şi Bahá’í din întreaga Europă s-au întâlnit la Bruxelles sub moto-ul „Solidaritatea între generaţii: definirea unui cadru pentru societatea de mâine în Europa”. Această reuniune la nivel înalt a fost convocată de José Manuel Barroso, preşedintele Comisiei Europene, şi co-prezidată de Herman Van Rompuy, preşedinte al Consiliului European, şi László Surján, vicepreşedinte al Parlamentului European (PE), care îl reprezintă pe preşedintele PE, Martin Schulz.
Liderii au dezbătut solidaritatea între generaţii şi alte provocări demografice importante pentru Europa, cum ar fi combaterea şomajului, încurajarea îmbătrânirii active, reconcilierea muncii şi a vieţii private. Preşedintele Barroso i-a încurajat pe liderii confesiunilor religioase să se angajeze într-un dialog public şi să arate contribuţiile specifice pe care bisericile şi comunităţile religioase le pot aduce pentru a explica nevoia de solidaritate. Preşedintele Comisiei Europene, José Manuel Barroso, a declarat: „Pentru a combate criza, facem multe eforturi pentru a asigura un echilibru corect între solidaritate şi responsabilitate la nivelul statelor membre. Trebuie să consacrăm însă cel puţin aceeaşi atenţie solidarităţii şi responsabilităţii între tineri şi vârstnici. În cele din urmă, vom putea să ieşim din această criză şi să punem bazele unui viitor prosper numai dacă vom reuşi să menţinem în centrul acţiunilor noastre solidaritatea între oameni şi între generaţii. Acesta este liantul care menţine unite comunităţile noastre. Bisericile şi comunităţile religioase sunt în măsură să construiască punţi în societăţile noastre.”
Herman Van Rompuy, preşedintele Consiliului European, a declarat: „Nu ne putem permite, din punct de vedere social, economic şi, în primul rând, uman, o «generaţie pierdută» în Europa şi nici nu ne putem permite să îi lăsăm deoparte pe cei mai vârstnici pentru că ar fi «mai puţin productivi». Cu siguranţă, productivitatea în materie de înţelepciune şi cunoaştere nu poate fi măsurată aşa cum se măsoară productivitatea producţiei de bunuri de consum, însă înţelepciunea africană ne reaminteşte că atunci când moare un om bătrân, dispare o bibliotecă. Bisericile, sinagogile, moscheile, templele şi organizaţiile lor neguvernamentale, şcolile şi asociaţiile reunesc oamenii la nivel local. Prin urmare, acestea pot avea, de asemenea, un rol important în îmbunătăţirea înţelegerii şi învăţării reciproce între generaţii.”
László Surján, vicepreşedinte al Parlamentului European, a declarat: „Solidaritatea intergeneraţională este o obligaţie în tradiţia iudeo-creştină şi în alte religii. În zilele noastre, acest lucru nu mai este doar o chestiune care ţine de religie, deoarece solidaritatea intergeneraţională are şi implicaţii financiare importante: datoriile de azi pot fi privite ca potenţiale impozite ale viitorului. Prin urmare, reducerea datoriei reprezintă o chestiune de justiţie intergeneraţională. Datoria nu este numai o povară pentru noile generaţii. Ea se majorează cu o dobândă. Europenii pot invidia epoca medievală în care nu existau dobânzi sau pot învăţa de la alte culturi în care nu trebuie plătită nicio dobândă. Poate părea nerealist să ne gândim la un sistem financiar fără dobânzi, însă recentele veşti alarmante de la City din Londra ne fac să dorim cu putere ceva cu totul nou.”
În cursul reuniunii, participanţii au convenit asupra necesităţii unei sensibilizări crescute cu privire la enormele provocări societale, asupra necesităţii de a se asuma responsabilităţi în domenii importante cum ar fi consolidarea solidarităţii dintre tineri şi vârstnici şi combaterea discriminării, precum şi de a contribui în mod eficient la strategia globală a Comisiei de creştere pentru Europa, depunându-se eforturi pentru o educaţie mai bună, reducerea sărăciei şi o societate mai echitabilă.
Tematica reuniunii, „Solidaritatea între generaţii: definirea parametrilor pentru societatea de mâine a Europei”, pune în practică unele dintre obiectivele strategiei Europa 2020 a Comisiei Europene pentru o creştere inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii, şi anume concentrarea pe obiective ambiţioase în domeniile ocupării forţei de muncă, inovării, educaţiei, reducerii sărăciei şi energiei/schimbărilor climatice. Mai mult, Uniunea Europeană a desemnat 2012 drept Anul european al îmbătrânirii active şi al solidarităţii între generaţii. Discriminarea pe criterii de vârstă nu reprezintă doar o chestiune legată de drepturile fundamentale, ci este, totodată, o problemă economică, deoarece împiedică persoanele apte şi calificate să îşi găsească un loc de muncă. Anul European oferă un cadru pentru lansarea de noi iniţiative de către părţi interesate din diferite domenii, inclusiv organizaţii religioase.
Reuniunea la nivel înalt a liderilor confesiunilor religioase a fost cea de a opta dintr-o serie de reuniuni lansată de preşedintele Barroso în anul 2005. Tratatul de la Lisabona (2009) a consacrat dialogul deschis, transparent şi constant cu bisericile, comunităţile religioase, precum şi cu organizaţiile filosofice şi neconfesionale în dreptul primar (articolul 17 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene). Pe lângă seminarele organizate periodic cu participarea unor diferiţi interlocutori, are loc anual o reuniune la nivel înalt cu liderii confesiunilor religioase şi una cu reprezentanţii organizaţiilor filosofice şi neconfesionale.
Reuniunea a avut loc la sediul din Bruxelles al Comisiei Europene. Au participat, de asemenea, vicepreşedintele Comisiei Europene, Maroš Šefčovič, şi comisarul Connie Hedegaard. – www.promptmedia.ro

Lasati un raspuns