Căutare

Cautare:

Categorii

Arhiva

Expozitie dedicate armenilor, la Suceava

Cu ocazia împlinirii a 500 de ani de la ridicarea Bisericii „Adormirea Maicii Domnului” – Hagigadar, Muzeul Bucovinei în colaborare cu Serviciul Judeţean Suceava al Arhivelor Naţionale deschid o expoziţie dedicată istoriei armenilor din Suceava.
Deşi data de 18 august 1388 este binecunoscută ca fiind prima menţiune documentară a oraşului Suceava, sursa este mai puţin ştiută, se arată într-un comunicat de presă al Muzeului Bucovinei. Într-un act emis de catolicosul armenilor, Theodoros II, armenii din Suceava (Ciciov) şi Siret (Sirat) sunt supuşi jurisdicţiei scaunului episcopal de la Lvov. Totuşi, existenţa armenilor în Moldova este mult mai timpurie, chiar înainte de formarea statului. Marele cercetător al istoriei armenilor care a fost H. Dj. Siruni considera că ocuparea şi jefuirea oraşului Ani în anul 1064 de către perşi a provocat una dintre emigrările masive ale populaţiei armene spre Crimeea, iar de aici în Polonia şi Moldova.
Una din dovezile prezenţei timpurii ale armenilor în Moldova şi implicit, la Suceava, este tocmai documentul pomenit mai sus, care dovedeşte existenţa unei comunităţi care avea preoţii ei şi probabil o biserică.
Un document ulterior, dar la fel de important, este hrisovul lui Alexandru cel Bun din anul 1401, prin care se stabileşte scaunul episcopiei armene din Moldova la Suceava, dovedind desprinderea comunităţii din Moldova de sub ascultarea episcopiei din Lvov. Ulterior ştirile despre comunitatea în continuă creştere se înmulţesc, în anul 1449 este amintit voitul armean Serchiz, alături de cel românesc Nichil, ca martori într-un document emis de Alexandru II.
Ştirile din documente sunt îmbogăţite descoperirile făcute la cele trei biserici armene din Suceava (Sfântul Auxentie-Zamca, Sf. Cruce şi Sf. Simion) la care se adaugă Mănăstirea „Adormirea Maicii Domnului” – Hagigadar, aflată în apropierea oraşului, loc de pelerinaj pentru armenii din lumea întreagă, dar şi pentru localnici. Bisericile din oraş se află, după cum era şi firesc, în zona locuită de armeni din vechime, unde astăzi se găsesc străzile Armenească, Dragoş-vodă şi Petru Rareş. Descoperirile arheologice realizate aici sunt impresionante prin multitudinea şi varietatea lor şi care s-au datorat numai bunăvoinţei proprietarilor care au anunţat muzeul sucevean, se mai arată în comunicat.

Lasati un raspuns