Căutare

Cautare:

Categorii

Arhiva

Povestea crucifixelor gemene de la Cluj şi Viena. Inspirate dintr-un grup statuar de la Vatican?

Două biserici, cea a Franciscanilor din Cluj şi „Sfânta Treime” de pe Alserstrasse din Viena, au în comun două crucifixe „gemene” de mare valoare artistică, ce ascund o poveste foarte interesantă.

Povestea celor două crucifixe începe, cândva, demult, în primii ani ai secolului al XVI-lea, când Renaşterea prindea rădăcini şi la nord de Alpi.

Atelier transilvănean

„Potrivit unui articol al istoricului de artă clujean Nicolae Sabău, publicat în revista „Oraşul”, cele două sculpturi de lemn din perioada goticului târziu şi a Renaşterii timpurii sunt atribuite unui atelier transilvănean al sculptorului german Veit Stoss. Acesta s-a aflat pasager în Transilvania între 1518 şi 1523, iar fiii săi au activat în primele trei decenii ale aceluiaşi secol la Sighişoara, Braşov şi Mediaş. Într-unul din atelierele lui Stoss şi ale fiilor săi trebuie să îşi fi avut originea cele două sculpturi, apreciază exegeţii subiectului, citaţi de istoricul de artă clujean”, se arată pe cluj.travel.

New York Times făcea, în 1884, portretul ardelenilor: sălbatici needucaţi, cu propriile idei vagi despre măreţia naţională, pentru care nu o dată şi-au riscat vieţile

Cele două opere de artă, inestimabile ca valoare, au fost readuse în atenţia publicului acum peste 300 de ani. Atunci au ajuns în mâinile unui conducător militar şi al unuia civil ai Transilvaniei, care le-au donat celor două biserici, vieneză şi, respectiv, clujeană.

Cele două crucifixe împodobesc acum un altar lateral al lăcaşurilor de cult care le adăpostesc, Biserica Franciscanilor din Cluj şi „Sfânta Treime” de pe Alserstrasse din Viena.

FOTO Cum erau descrise Clujul şi alte oraşe ale Transilvaniei în unul din primele ghiduri turistice din lume

Istoricul clujean Lukács József are o ipoteză legată de sursa de inspiraţie a acestor crucifixe. Ideea şi-o expune în cartea sa, „Povestea oraşului comoară: autorul crucifixurilor s-a inspirat din grupul statuar Laocoon, descoperit lângă Roma în 1506. „Această ipoteză se bazează pe asemănarea izbitoare între capul lui Cristos şi cel al figurii principale din grupul statuar amintit”, spune Lukács, citat de cluj.travel.

Sculptor german, autor?

Un alt istoric, de această dată unul de artă, Nicolae Sabău, nu aminteşte de ipoteza lui Lukács József. Sabău leagă cele două crucifixuri de viaţa sculptorului german Veit Stoss şi crede că mediul artistic italian i-a lăsat o puternică impresie creatorului neamţ. Se mai ştie că Stoss a lucrat în perioada 1515-1520 pentru un comerciant de mătase din Florenţa, pentru care a realizat şi o statuie a Sfântului Rochus, aflată acum într-o biserică din Florenţa.

Un tren numit Transilvania, în „gara“ Oscarurilor din turism

„Se naşte astfel şi o cronologie plauzibilă: 1506 – descoperirea lui Lacoon, 1515-1520 – familiarizarea lui Stoss şi a meşterilor din atelierele sale cu grupul statuar şi circa 1520 – realizarea celor două crucifixe. Această teorie rămâne însă de demonstrat.

Revenind la istoria certă a celor două crucifixe, Nicolae Sabău notează că acestea au fost redescoperite la Sibiu în 1699, an în care Transilvania se afla sub guvernarea militară a contelui austriac Rabutin de Bussy. În împrejurări nu foarte clare, unul dintre crucifixe ajunge în proprietatea contelui austriac, iar celălalt în proprietatea lui Sigismund Kornis, guvernator al Transilvaniei între 1713 şi 1731.

Cripta secretă din centrul Clujului va intra în circuitul turistic

Cei doi conducători ai Transilvaniei vor dona crucifixele câte unei biserici, chiar în anii în care au murit. Astfel, crucifixul lui Rabutin ajunge la Biserica „Sfânta Treime” din actuala Vienă (pe atunci era situată într-o localitate independentă, Alservorstadt, alipită capitalei austriece doar în 1850), iar crucifixul lui Kornis revine Bisericii Franciscane din Cluj în 1731″, potrivit aceluiaşi site.

Lasati un raspuns