Interviu Online cu părintele Eugen Tănăsescu de la Biserica Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil s-a terminat
Tema a fost – „De ce poartă preoţii barbă şi sutană şi de ce mai slujesc dacă sunt divorţaţi” – o discuţie neconvenţional
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis că arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, Înalt Preasfinţia Sa Pimen, a colaborat cu Securitatea, menţinând astfel hotărârile inferioare. Preoţii din Craiova au sindicat cu voia CEDO, deşi Patriarhia Română îşi exprimă speranţa că statul român va contesta cu fermitate hotărârea Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO) privind asocierea clerului în sindicate şi convingerea că Marea Cameră a Curţii Europene a Drepturilor Omului va corecta “o hotărâre pripită”. Despre bisericile private care au început să apară în ţara noastră, despre cultul moaştelor la români, despre moaştele nerecunoscute de Patriarhie la care se roagă credincioşii care ajung la mănăstirea Saon sau despre racla ce adăposteşte părticele cu zece Sfinte Moaşte care a fost descoperită, uitată, în clopotniţa bisericii „Sf. Dumitru” din Constanţa discutăm joi de la ora 14.00 cu părintele Eugen Tănăsescu de la Biserica Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil la Interviu Online neconvenţional în direct pe www.ziuaconstanta.ro
Aşteptăm întrebările dumneavoastră prin formularul de comentarii de la sfârşitul articolului sau la adresa interviu@ziuact.ro.
Realizator: Lavinia SICLITARU
Nota redacţiei: Pentru a păstra coerenţa şi relevanţa discuţiei, nu vom valida comentariile care nu se referă la temele anunţate, care nu conţin întrebări sau care constau în atacuri la persoană.
Intrebarile redactiei:
1. Imbracamintea preotului in biserica si in afara ei. Care este rolul hainei preotesti?
Eugen Tanasescu: Rolul hainei preotesti este sa arate calitatea persoanei pe care o poarta. Tocmai de aceea in afara bisericii, preotul poarta reverenda sau sutana. In crestinismul primar nu erau decat vesminte. Vesmintele preoteste deriva din preotiiilor vechiului testament, greci si romani. Canoanele spun ca e obligatoriu s-o poarte iar anumiti sfinti parinti sustin ca macar in situatia in care trebuie sa reprezinta biserica. De exemplu la piata sau la cumparaturi, nu esti obligat s-o porti. Dar la o nunta, chiar daca esti invitat este recomandat sa porti reverenda. Hainele se procura de la atelierele de specialitate, din magazine, manastiri, centre eparhiale. Haine este o uniforma, pentru a-si arata calitatea cand iese din biserica. Monarhii poarta si rasa ca sa-si arate calitatea de calugar. In cazul lor este obligatorie tinuta si in afara bisericii.
2. De ce poarta preotul barba?
E vorba de simbolism. Barba in civilizatia lumii adeseori semnifica intelepciunea celor ce o poarta. In vechime oamenii purtau barba. E vorba si de o cutuma a lumii. Rasul barbii face parte epoca moderna. Exista canoane ale bisericii care indeamna preotii sa nu-si rada barba, tocmai pentru a nu cadea in ispita lumii de a iubi senzualitatea. Nici mirosul nu trebuie sa trezeasca senzatii. De asta preotii folosesc mir. Important e ca preotul sa nu miroasa urat, trebuie asigurata igiena personala, jegul nu este o virtute. Preotul trebuie sa fie curata, apoi daca trebuie sa fie impodobit la sarbatori, poate sa se dea cu mir. Parfumul modern nu este interzis, dar sa nu se exagereze.
3. Este obligatoriu ca un preot/diacon sa poarte sutana, reverenda, sau poate sa se imbrace in civil in timpul liber, in afara bisericii si a slujbelor?
Eugen Tanasescu: Ele sunt negre pentru ca negrul reprezinta lepadarea de lume, parasirea celor lumesti. Iar forma este una de a acoperi formele trupesti.
4. Cardinalul Franc Rode, de la Curia papală, conducătorul Institutelor dedicate lui Dumnezeu şi al Congregaţiei comunităţilor vieţii apostolice, şi-a manifestat recent îngrijorarea faţă de comportamentul “lumesc” al unor preoţi tineri care nu vor să mai poarte sutane, să respecte regulile şi disciplina.”Atracţia către o viaţă laică este o mare problemă pentru biserică”, a declarat el, într-un interviu acordat agenţiei italiene ANSA.
Este in contextul secularizarii occidentale. Si pe noi ne preocupa subiectul pentru ca si Romania s-a integrat in civilizatia occidentala si poate de aceea avem si noi preoti care mai cad. Dar discutia este ceva mai larga. Biserica a avut intotdeauna de luptat cu treaba asta. Mai exista timp de indreptate, iar in cazurile exagerate, biserica ia masuri. Mi se pare o afirmatie de bun simt. Invatatura bisericii nu se poate schimba, biserica se poate adapta in sensul in care foloseste cele bune ale lumii in propria misiune. Biserica nu va schimba canoanele de dragul lumii sau a secularizarii.
5. In ce conditii slujesc preotii divorţaţi?
Conform canoanelor nu pot sluji decat cu dispensa de la ierarh. Exista cazuri speciale cand se pot da dispensa – de exemplu a parasit domiciliul, a fugit cu altcineva. El poate sluji dar nu se poate recasatori. Numai in cazul decesului sotiei, preotul se poate recasatori. Pot exista insa si preoti celibi dar dupa hirotonie, preotul nu se mai casatoreste. Ca sa slujesti familia trebuie sa cunosti la randul tau familia.
6. Turnatori in sutana. Cind au suferit de politica preotii ortodosi???Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis că arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, Înalt Preasfinţia Sa Pimen, a colaborat cu Securitatea, menţinând astfel hotărârile inferioare.
Din cauza politicii au suferit foarte multi preoti. Iar in cazul ierarhiei trebuie facuta cu discutie serioasa, pentru ca ierarhii sunt conducatori de cult iar autoritatile comuniste aveau legatura cu ei. Asta presupuneam un interes al autoritatilor mai vadit sau mai ascuns. In cazul lui Pimen, autoritatile au abandonat. Trebuie discutat in spatiul public ce inseamna colaborarea cu securitatea, pentru ca si noi astazi trebuie sa colaboram cu autoritatile, pentru ca si Securitatea era autoritate de stat. Da, au suferit din cauza politicii, cand idealurile religoase nu conveneau cu cele politice si au incercat sa scape de acesti preoti. Intre a colabora cu autoritatea statului si a turna e o mare diferenta. Sunt create mituri, idei preconcepute, discutia este mult mai ampla.
7. Preoţii din Craiova au sindicat cu voia CEDO, deşi Patriarhia Română îşi exprimă speranţa că statul român va contesta cu fermitate hotărârea Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO) privind asocierea clerului în sindicate şi convingerea că Marea Cameră a Curţii Europene a Drepturilor Omului va corecta “o hotărâre pripită”.
Avem o atitudine pucista in fata unei temeri ca biserica devine corporatie. Preotii se comporta ca si cum ar vrea sa dea o lovitura de stat bisericii. Nu are nicio legatura. In biserica nu poate fi sindicat din doua considerente: in planul legii civile nu ierarhii stabilesc legea civila iar in planul legilor bisericesti, lucrurile sunt stabilite de canoane bisericesti. In biserica nu avem democratie ci ierarhie, cine are urechi de auzit sa auda. Noi nu avem contract colectiv de munca in fata ierarhie.
8. In Romania au inceput sa apara aidoma societatilor comerciale, bisericile private. Care este rolul lor si cum priveste Biserica aceasta nisa care se dezvolta in paralel cu biserica traditionala?
Sfantul Apostol Pavel zice ca pentru unii evlavia este mijloc de castig urat. Asta se intampla in cazul bisercilor private. Asemenea sindicalisti sau pucisti, cei care chipurile infiinteaza astfel de biserici private, nu inteleg ce este biserica. Autoritatea bisericii nu vine de la oameni, ea vine de la capul ei Hristos, prin urmare nu oamenii fiinteaza biserica, astea sunt niste afaceri personale ale unor inchipuiti slujitori ai Domnului. Bisericile private nu sunt sfintite de ierarhii bisericii ortodoxe si prin urmare n-au nicio calitate harica, nu sunt de fapt biserici, sunt niste inselatorii.
Daca vreti sa vorbim despre afacerile preotilor, viata actuala te impinge sa faci rost de resurse dar nu fie afacerist pentru ca statutul de slujitor este imcompatibil cu cel de afacerist. Preotul poate fi profesor sau angajat, activitatea pe care o depune sa fie cu specific crestin.
9. Romania moastelor, a superstitiilor si a evului mediu. Ce ne puteti spune despre moaştele nerecunoscute de Patriarhie la care se roagă credincioşii care ajung la mănăstirea Saon din Tulcea?
Cand s-au descoperit moastele Sfintilor Epictet si Astion, alaturi de ei arheologii au mai descoperit si alte osemninte. Aceste oseminte care nu apartin sfintilor, au fost luate si se spune ca ar fi fost duse la Saon pentru inchinaciune. Nu stiu sa va spun exact. Exista intr-adevar o evlavie populara uneori excesiv de zeloasa care nu are rabdarea necesara sa asteapte decizia Sfantului Sinod.. Exista anumite lacase de cult care au inceput sa puna spre cinstire oseminte de eroi anticomunsiti. Ei trebuie sa astepte sa se pronunte Sinodul. Nu amestecam cultul public cu cel privat. Cultul Public este reglementat de Sinod. Tocmai de aceea intotdeauna sfintele moaste au certificate de autenticitate. Cred ca la Saon s-a facut o confuzie, daca cineva a facut o eroare insa, trebuie anchetat.
10. Cum a fost posibil sa fie uitata racla ce adăposteşte părticele cu zece Sfinte Moaşte în clopotniţa bisericii „Sf. Dumitru” din Constanţa?
Din datele mele, datorita prigoanei comuniste, parohul din anii 60 a ascuns aceste moaste, dupa care el a murit si a luat secretul cu el. Posibil ca sa fi spus credinciosilor ca moastele au fost trimise in alta parte.
11. Cat de periculoasa este inlocuirea credintei cu superstitia? Din nefericire, poporul român face o confuzie grava între ceea ce se numeşte credinta şi ceea ce se numeşte superstiţie. Observăm cu durere că românii pun un accent deosebit pe tot felul de poveşti legate de ziua de 13 sau de pisica neagră, dar dacă-i dai românului o Biblie să se-apuce s-o citească, se va uita strâmb la ea deşi este vorba de cartea noastră de căpătâi.
Noi nu ne inchinam osemnintelor, noi ii cinstim pe sfinti ca prieteni ai lui Dumnezeu. Chiar ereziile sunt o dovada de intelegerte gresita a credintei. Sunt mai multe trepte de confuzie, tocmai de aceea biserica se numeste ortodoxa, de la orto-dreapta si doxa-invatatura.
12. Probabil că mulţi români au o Biblie în casă, dar nu le foloseşte la nimic pentru că zace undeva pe raftul bibliotecii şi se-aşterne praful pe ea fără să fie citită şi aplicată în viaţa de zi cu zi. Cand trebuie citita Biblia?
Zilnic. De fiecare data cand o citesti, descoperi alte intelesuri. Cand vom ajunge la un moment an la acelasi pasaj, il vom intelege altfel. Si numai citita si infaptuita. Daca nu citim biblia ne formateaza mass-media.
13. Un exemplu concludent este cultul venerarii moastelor, un ritual nebiblic, neavând nimic în comun cu credinţa care duce la mântuire.Ce anume ar putea determina această „agonie şi extaz” pe care o vedem în biserici (şi nu numai acolo) în anumite momente ale anului ?!? Oare credinţa să fie de vină ?!? Nu cumva superstiţia ??? Nu cumva am început şi noi românii să punem preţ pe lucrurile idolatre şi păgâneşti ale acestei lumi ?
Afirmatia ca e nebiblic nu e corecta. (Iesirea 13-19 din Vechiul Testatament, patru regi 13-21). Sfintii sunt modele si-I cinstim. Si de la cei dragi pastram lucruri, mai ales de la sfinti cinstim si trupul si sufletul. Noi nu veneram moastele, le cinstim. Sfintii ne ajuta sa slujim lui Dumnezeu. Dumnezeu nu este un ghiseu.
14. Este bine sa purtam asupra noastra si sa credem în amulete şi talismane, în cruciuliţe, iconiţe şi alte lucruri făcute de mâna omului ?!? în lucruri “aducătoare de noroc” ??? Dar oare ce este norocul ?!?
Trebuie sa deosebim intre simbolurile crestine si idoli. Un simbol crestin ne aduce aminte de Hristos cum sunt cruciulitele, iar amulete infatiseaza idoli. Pe cale de consecinta nu exista noroc ci doar randuiala lui Dumnezeu. Este adevarat ca uneori si simbolurile crestine pot fi din nefericire in obiecte de fala.
15. Proiectul “MERSUL PE DRUM”. Preoţii ar urma să îi înveţe pe oamenii din sate şi comune cum se circulă la marginea şosele. Direcţia Poliţiei Rutiere urmează să ia legătura cu preoţii şi primarii din afara oraşelor pentru ca, în timpul slujbelor de duminică ori cu diverse ocazii când au loc adunări populare, să dea oamenilor sfaturi care să-i ajute să nu devină victimele unor accidente de circulaţie, mai ales că, de cele mai multe ori, incidentele rutiere produse în afara localităţii, pe şosea, au urmări extrem de grave. Este o solutie aceasta consiliere in biserica dat fiind ca educaţia rutieră în rândul adulţilor este dificil de făcut în mediul rural, unde nivelul de instruire al locuitorilor este redus?
Poate fi un proiect util, sa vedem in ce consta si depinde si cum va fi aplicat, dar eu consider ca este un lucru benefic pentru ca cel putin in zona rurala preotul este o autoritate.