Căutare

Cautare:

Categorii

Arhiva

Cum se sărbătorește Crăciunul la alte religii. Ce împodobesc evreii, ce cadouri fac musulmanii și cine nu consumă alcool

Nu toți credincioșii sărbătoresc Crăciunul convențional, cu brad, colinde și bucate tradiționale. Chiar și unele comunități creștine refuză să celebreze această sărbătoare pe care o consideră păgână.

În general, creștinii sunt cei care sărbătoresc Crăciunul în adevăratul sens. Evreii au Hanuka, Sărbătorea Luminilor, când în loc de cozonac mănâncă gogoși. Unele comunități de adventiști sărbătoresc Crăciunul, chiar și cu brad împodobit și cadouri, însă pe masa lor nu se regăsesc bucate din porc și nici alcool. Familiile musulmane care trăiesc în comunități de creștini au preluat sărbătoarea și profită de ocazie pentru a le oferi copiilor cadouri.

CREȘTINĂTATE. Creștinii serbează Crăciunul pe 25 decembrie, iar cei de rit vechi- pe 6 ianuarie. Celebrarea Crăciunului în cadrul familiei are influențe catolice. Mai multe Biserici Creștine Protestante nu sărbătoresc Crăciunul, considerându-l o sărbătoare păgână. De altfel, la momentul reformei din 1560, Biserica Protestantă a refuzat celebrarea Crăciunului în felul în care o fac credincioșii catolici, preferând tradiția „Bradului lui Crăciun”, care ar simboliza Raiul primilor oameni, Adam și Eva.

Tradițiile diferă de la o țară la alta. În Spania, este așteptată cu mai mult entuziasm Ziua Regilor Magi (Epifania), din 6 ianuarie, moment în care se oferă daruri celor dragi, iar în Germania, se pun crengi de forsythia în vază să înflorească. În țările asiatice, unde sunt puțini creștini, Crăciunul are o însemnătate religioasă mult diminuată. Moș Crăciun este un fel de preot budist care împarte daruri copiilor, iar în Ajunul Crăciunului, tinerii serbează Ziua Îndrăgostiților.

Crăciunul a început să fie serbat de creștini pe 25 decembrie, după trei secole de la începutul misiunii de evanghelizare a apostolilor, începând cu secolul al IV-lea în Vest și cel de-al V-lea secol în Est. În primele două secole creștine, a existat o puternică opoziție la celebrarea zilelor de naștere ale martirilor și a lui Isus. Mulți creștini era de-a dreptul scandalizați de veselia și extazul celebrării, pe care le asociau cu păgânismul. Obiceiul pomului de Crăciun, care îi încântă mai ales pe copii, este un împrumut din lumea Europei apusene. Mai exact, acest obicei se trage de la popoarele germanice, însă tradiția s-a răspândit apoi și în Estul Europei și apoi în toată lumea după Primul Război Mondial.

În secolul al XV-lea, îl găsim la Strasbourg, unde se practica obiceiul împodobirii caselor cu ramuri de brad. La sfârșitul secolului al XIX-lea, pătrunde și în Spania, Italia și Elvetia. Obiceiul împodobirii caselor la sărbatorile Crăciunului cu ramuri de brad și vâsc s-a transformat, de-a lungul timpului, în tradiția Pomului de Crăciun. Vâscul a fost înlocuit cu bomboanele de pom, globuțele, beteala și ghirlandele și alte decorațiuni.

Timp de 40 de zile înainte de Sărbători, creștinii respectă Postul Crăciunului, care se încheie în seara de Crăciun. Un obicei care marchează Sărbătorile este sacrificarea porcului în ziua de Ignat (20 decembrie) și primirea colindătorilor în seara de Ajun. Pe masa de Crăciun se regăsesc cârnații, sarmalele, caltaboșul și nelipsitul cozonac.

ADVENTIȘTII DE ZIUA A 7-A. Deși Biserica adventistă susține că nu există o dovadă clară că în ziua de 25 decembrie s-a născut, Crăciunul este serbat în multe familii cu copii. Împodobirea bradului nu este considerat un păcat, însă scopul acestui obicei nu ar trebui să fie doar amuzamentui, ci în mintea credincioșilor „trebuie păstrată ideea de dăruire de obiecte pentru binefacere”.

Sfatul mai-marilor Bisericii Adventiste este ca „să ne oferim unul altuia simboluri ale iubirii, ca amintire, dacă prin aceasta nu Îl uităm pe Dumnezeu, cel mai bun prieten al nostru. Trebuie să oferim daruri care să se dovedească de un real folos primitorului, cărţi care să fie de ajutor în înţelegerea Cuvântului lui Dumnezeu sau care să ne mărească dragostea faţă de acesta”.

Angel Manuel Rodríguez, directorul Institutului de Cercetare Biblică din cadrul Conferinţei Generale, spune că „adventiştii nu sunt şi nici nu ar trebui să fie împotriva Crăciunului. De ce ar trebui să ne împotrivim acestei sărbători prin care creştinii comemorează naşterea Mântuitorului? Cu toate acestea, întrucât această sărbătoare nu este poruncită în Biblie, nu considerăm că ea ar trebui impusă credincioşilor. Noi recunoaştem o singură zi ca fiind sfântă, Sabatul, şi sfinţim această zi în ascultare de Creatorul şi Mântuitorul nostru”.

Cât despre bucatele pe care le pun pe masă adventiștii, de Crăciun, mulți dintre ei sunt vegetarieni și nu se dezic de la o alimentație sănătoasă. Carnea de porc nu se regăsește pe masă de Sărbători, nici alcoolul sau cafeaua sau alți stimulenți.

MARTORII LUI IEHOVA. Martorii lui Iehova, o organizație religioasă creștină non-trinitariană înființată la sfârșitul secolului al XIX-lea, nu sărbătoresc zile de naștere, Crăciunul, Paștele, 8 Martie sau alte zile, refuză transfuziile de sânge; toate acestea din motive Biblice. Crăciunul, învățăatura despre trinitate, sufletul nemuritor, iadul și multe altele sunt obiceiuri păgâne. Martorii lui Iehova sunt credinciosi care nu împodobesc casa, nu colindă și nu sunt legați în niciun fel de ziua de 25 decembrie. Doar de Paște, au “Cina” sau “Aducerea aminte”, iar atunci, evenimentul pe care se pune accent este moartea lui Isus.

EVREI. Familiile iudaice nu sărbătoresc Crăciunul, însă tot în decembrie, cea mai cunoscută sărbătoare este Hanuka- „Sărbătoarea luminii”. Aceasta durează opt zile și în fiecare seară, se aprinde menora, o lampă specifică acestei sărbători. Hanuka a căpătat în ultima vreme o importanță mult mai mare, devenind un substituit al Crăciunului pentrui copii evrei crescuți într-un mediu creștin.

Cetatenii de religie iudaică nu împodobesc însă pom de Crăciun și nu pregătesc, precum creștinii o masă specială de Sărbatori. Se aprind lumânări și se mănâncă o gogoasa, ca semn al fericirii fara sfarsit cu ocazia Sarbatorii Hanuka.

MUSULMANI. În general, nu serbează Crăciunul, dar unele familii islamice stabilite în Europa se folosesc de acest prilej pentru a oferi daruri copiilor. Coranul spune că Isus a fost născut de o „Fecioară” miraculoasă și taina Nașterii a fost transmisă prin Mahomet.

Sursa: http://www.evz.ro/detalii/stiri/cum-se-sarbatoreste-craciunul-la-alte-religii-cine-nu-consuma-alcool-1017072.html

Lasati un raspuns