Căutare

Cautare:

Categorii

Arhiva

Ortodocşii de rit vechi se pregătesc pentru Crăciun

Creştinii ortodocşi de rit vechi respectă tradiţiile şi obiceiurile celor de stil nou cu deosebirea că sărbătorile de iarnă sunt decalate cu 13 zile. Pentru ruşii lipoveni din judeţul Suceava , Crăciunul are o însemnătate mai aparte, fiind o sărbătoare pur spirituală, în care accentul se pune pe rugăciuni, neexistînd alte obiceiuri laice.

Creştinii ortodocşi de rit vechi se pregătesc pentru a sărbători pe 7 ianuarie, prima zi de Crăciun, sărbătorile lor de iarnă fiind decalate cu 13 zile în urma refuzului de a trece la Calendarul Gregorian, adoptat de majoritatea creştinilor.  În România mai multe minorităţi etnice, printre care sârbii, ruşii lipoveni şi ucrainenii au sărbătorile de iarnă conform ritului vechi.

Istoria ortodocşilor pe Stil Vechi începe în 1924 cînd Biserica Ortodoxa Română a introdus calendarul Gregorian, ceea ce a însemnat o actualizare a calendarului cu 13 zile. O parte din credinciosi nu au acceptat actualizarea calendarului, ci s-au grupat în jurul ieromonahului Glicherie Tanase, de la Manastirea Neamt, dînd astfel naştere Bisericii Ortodoxe pe Stil Vechi. Acualmente, sediul acestei Biserici este la Mănăstirea Slătioara, judeţul Suceava.

Creştinii ortodocşi de rit vechi sărbătoresc Anul Nou în noaptea dintre 13 şi 14 ianuarie, iar Boboteaza la 19 ianuarie. Biserica Ortodoxă de rit  vechi din România are peste un milion de adepţi şi aproximativ 200 de biserici, schituri şi mănăstiri, majoritatea construite după 1989.

Sediul Mitropoliei Bisericii Ortodoxe de stil vechi este în judeţul Suceava, la Mănăstirea Slătioara, unde se afla circa 70 de călugări. Aici  vin  credincioşi de stil vechi pentru a petrece Crăciunul. La mănăstirea Slatioara au început deja pregătirile iar de pe masa  de Crăciun nu vor lipsi mâncărurile din peşte. Oaspeţii vor avea parte şi de un pahar de ţuică  sau unul de vin. Potrivit vechiului calendar Iulian, pe data de 7 ianuarie se sărbătoreşte Crăciunul pe stil vechi.

Pentru ruşii lipoveni, Crăciunul are o însemnătate mai aparte. Este o sărbătoare pur spirituală, în care accentul se pune pe rugăciuni, neexistînd alte obiceiuri laice. Asta pentru că Biserica a fost şi este un factor de o importanţă covîrşitoare în existenţa unei comunităţi, credinţa fiind de-a lungul timpului singurul element care a ţinut închegată o comunitate de etnici ruşi lipoveni.

Grupaţi în comunităţi mai mici sau mai mari, ei se încumetă şi în 2008 să trăiască după regulile pe care le-au adus staroverii care au plecat din Imperiul Rus în sec XVII şi s-au stabilit pe teritoriul României, în Moldova şi Dobrogea.

Masa de Crăciun a ruşilor lipoveni include bucate specifice cum ar fi haladet (o piftie specială, care se serveşte cu hrean), lapşa (tăieţei fierţi în supă de pasăre), sărmăluţe în foi de viţă de vie sau varză. Nu lipseşte peştele, care se regăseşte preparat în ciorba de perişoare sau chifteluţe. La desert se servesc cozonac cu nucă, colţunaşi cu brînză (vareniki) şi alte specialităţi ruseşti.

Imediat după masă încep să apară şi colindătorii, care cântă în casă, în faţa icoanei. Singurul colind este o cîntare bisericească, “Hristos Rajdaetsea”. Colindul începe de la preotul satului şi continuă la restul gospodărilor.

Sursa: http://www.libertatea.ro/detalii/articol/craciun-rit-vechi-372614.html

Lasati un raspuns