Căutare

Cautare:

Categorii

Arhiva

Apa sfinţită de Bobotează te fereşte de rele

Pe 6 ianuarie se sărbătoreşte Boboteaza, când se sfinţesc apele, iar oamenii şi gospodăria se purifică alungând duhurile rele şi creaturile malefice apărute în preajma noului an. Libertatea îţi spune care sunt cele mai întâlnite obiceiuri ale acestei zile.

Una dintre legendele de la care a pornit obiceiul sfinţirii apelor se referă la faptul că atunci când Ioan Botezătorul a început procesiunea botezării, diavolii au venit pe râul Iordanului în număr mare pentru a o împiedica.  În acel moment, Dumnezeu a poruncit preoţilor să sfinţească toate apele. Ca urmare, toţi diavolii au căzut sub gheţuri şi s-au înecat. I a t ă ce se face şi ce nu se face în această zi:

  • preotul care sfinţeşte aruncă în apă o cruce care va trebui adusă înapoi. Bărbatul care va reuşi să scoată crucea din apă va avea noroc tot anul;
  • în unele zone ale ţării există obiceiul numit Iordanela. Oamenii merg la fântâni şi îşi toarnă apă pe cap, ca să fie sănătoşi tot anul;
  • există şi credinţa că în noaptea de Bobotează fetele îşi pot vedea ursitul. Se spune că dacă îşi leagă pe inelar un fir roşu de mătase şi îşi pun sub pernă o crenguţă de busuioc, îşi vor visa alesul;
  • se spune că fetele care cad pe gheaţă în această zi se vor mărita sigur până la sfârşitul anului. Se pare că este valabil şi pentru băieţi;
  • în această zi nu se spală rufe, fiindcă toate apele sunt sfinţite şi nu se dă nimic cu împrumut. În anumite zone se spune că nu e bine să speli nici în următoarele opt zile; l unii oameni cred că apa sfinţită, numită agheasmă, adusă în această zi de la biserică, e miraculoasă. Cu doar câteva picături poţi vindeca deochiul la copii, alcoolismul, sterilitatea sau crizele de nervi;
  • până vine preotul să sfinţească apa, oamenii ţin post negru. După ce au băut agheasmă, ei se pot delecta cu bucate asemănătoare celor din ajunul Crăciunului: colivă, bob fiert, prune afumate, sarmale cu crupe (orez, grâu, porumb), fasole, colţunaşi cu ciuperci, borş de peşte, peşte prăjit, plăcintă cu varză acră sau cu mac.

De aceste bucate nu se atinge nimeni până nu sunt sfinţite de preot, care soseşte cu Iordanul sau Chiralesa, adică “Doamne, miluieşte!”, în neogreacă. Strigând Chiralesa, se spune că oamenii capătă putere şi toate relele fug, iar anul va fi curat până la Sfântul Andrei.

 

Două milioane de români îşi serbează ziua de Sfântul Ion

  • Pe 7 ianuarie se celebrează Sfântul Ioan Botezătorul. Această zi se mai numeşte “Udatul Ionilor”, un obicei întâlnit mai des în Transilvania şi în Bucovina. În Bucovina, la porţile celor ce au acest nume se pune un brad împodobit, iar sărbătoriţii dau o petrecere. În Transilvania, sărbătoriţii sunt purtaţi cu alai prin sat până la râu, unde sunt botezaţi şi purificaţi.
  • Din cei aproape două milioane de români care îşi sărbătoresc onomastica, 1,5 milioane sunt bărbaţi şi 500.000, femei. Cei mai mulţi poartă numele de Ioan, urmaţi de Ion, Ionuţ, Ionel, Nelu sau Ionică. Româncele se numesc cel mai des Ioana, apoi Ionela, Ionica, Nela şi Ionelia.
Sursa: http://www.libertatea.ro//detalii/articol/apa-sfintita-boboteaza-fereste-rele-429429.html

Lasati un raspuns