Căutare

Cautare:

Categorii

Arhiva

Cum demisioneaza un Papa? Care sunt procedurile si mai ales, precedentele din istoria Sfantului Scaun?

 Suveranii Pontifi sunt alesi pe viata, ceea ce nu face imposibil ca ei sa poata renunta la cea mai inalta functie religioasa- actualul Papa nu e nici primul si probabil nici ultimul care renunta. Asemenea demisii sunt insa extrem de rare, Codul de Drept Canonic (art 332) permitand anuntarea demisiei, care nu trebuie in mod necesar aprobata de cineva anume. Demisia nu trebuie facuta la presiuni exterioare, singura obligatie a Colegiului Cardinalilor fiind de a numi un administrator care sa gestioneze activitatea zilnica a Vaticanului pana la alegerea unui nou Papa. 

“Daca se intampla ca Pontiful Roman sa renunte la functia sa, pentru validitate este necesar ca renuntarea sa fie facuta in mod liber si manifestata in mod regulamentar, fara insa sa fie acceptata de cineva”, se arata in decretul Codului de Drept Canonic.
Cel care a introdus posibilitatea demisiei in codul canonic a fost Papa Bonifaciu al VIII-lea.  Cat priveste numarul papilor care au demisionat, acesta depinde de modul in care poate fi definita o demisie.

Pontian (230-235) a fost primul papa demisionar. Papa Pontian a fost arestat si deportat in minele din Sardinia. La 28 septembrie 235, Pontian a abdicat – primul episcop roman care renunta la pontificat – iar data abdicarii sale, redata in Catalogul Liberian din sec. al IV-lea, este prima data certa din istoria papilor. Scurt timp dupa abdicare, papa a murit in detentia din minele sarde alaturi de rivalul sau Hippolyt, cu care s-a reconciliat.

Marcellinus (296-304), nu a demisionat in intelesul juridic al cuvantului, dar actiunile sale au impiedicat mentinerea in functie. Liber Pontificalis, bazandu-se pe Actele sfantului Marcelin, (a caror text s-a pierdut) transmit informatia ca in timpul persecutiei lui Diocletian, Papa Marcelin ar fi fost chemat sa aduca un sacrificiu zeilor pagani. Intr-un prim moment a dat curs acestei invitatii, dar mai apoi s-a cait indata si a murit martir impreuna cu multi alti crestini. Probabil aceasta este explicatia tacerii vechilor calendare liturgice in privinta acestui papa..

Silverius (536-537).  Pe 9 Decembrie 536, generalul bizantin al imparatului Iustinian, Belizarius, a intrat in Roma cu aprobarea Papei Silveriu. Succesorul regelui ostrogot Theodahad, Witiges a asediat Roma de cateva luni, timp in care populatia a suferit de foame. Papa Silveriu a fost ales, ca sa vorbeasca cu Witiges, oferindu-i orasul. In consecinta, Papa Silveriu a fost deposedat de titlul papal, devenind un simplu calugar, de catre generalul Belisarius in martie 537. Era acuzat de complot impotriva generalului, dovada era o intreaga corespondenta avuta cu gotii. Silveriu a plecat la Constantinopol, pentru a se exonera de acuzatii, iar imparatul Iustinian ca raspuns la reclamatiile sale, l-a trimis inapoi la Roma. Insa Vigiliu a fost in stare sa-l proscrie pe Silveriu, acesta fiind trimis ca prizonier in inchisoarea Pandataria, de pe insula Ventotene din Islanda, unde a stat restul vietii.

Ioan XVIII (1003 – 1009) Se cunosc foarte putine date, doa ca a demisionat si  ca si-a trait ultimii ani ai vietii sale intr-o manastire.

Papa Benedict al IX-le
a- a avut cea mai contestata pastorire. A fost papa al Romei din 1032 pana in 1048 cu doua intreruperi. Era conte de Tusculum si un nepot al lui Benedict al VIII-lea ca si al lui Ioan al XIX-lea. Dupa decesul lui Ioan a ajuns in 1032 papa la varsta de numai 18 ani. Dupa scrierile calugarului Rodulfus Glaber ar fi avut unsprezece ani. Desideriu de Montecassino relateaza ca anumite lucruri din viata acestui papa ar fi imposibil de rostit pentru cronicari. A fost numit “mizerabil ce se infrupta cu imoralitate” si “un demon din iad deghizat in preot” deoarece avea placerea orgiilor cu tineri baieti. Din pricina vietii lui pline de desfrau, dupa doar un an a fost izgonit din Roma. Dupa intoarcerea a supravietuit mai multor tentative de asasinare, fiind din nou expulzat din cauza unor crime. In timpul absentei sale , romanii l-au ales pe Silvestru al III-lea, dar, dupa doar un an, si acesta a fost dat afara din oras , asa ca Benedict s-a intors inca o data.

Tot in 1045 Benedict a vandut demnitatea papala lui Ioan Graziano Pierleoni care l-a urmat ca papa Grigore al VI-lea. Motivul acestui targ nemaiauzit era urmatorul: Benedict a vrut s-o ia de sotie pe verisoara sa, astfel a vrut sa scape de functia sa si s-a retras – spre bucuria maselor din Roma. Intre timp insa verisoara in cauza s-a razgandit: pe urma, si Benedict a declarat retragerea lui nula si neavenita insistand sa fie considerat in continuare papa de drept. Roma s-a trezit cu trei papi diferiti.

In 1046, la dorinta lui Henric al III-lea, Sinodul de la Sutri i-a declarat pe toti trei scosi din functie fiind ales noul papa Clement al II-lea. Benedict si-a petrecut ultimii ani din viata la manastirea din Grottaferrata unde a si murit in jurul anului 1055.

Sursa: http://www.hotnews.ro/stiri-esential-14203361-cum-demisioneaza-papa-care-sunt-procedurile-mai-ales-precedentele-din-istoria-sfantului-scaun.htm?cfnl=

Lasati un raspuns