Căutare

Cautare:

Categorii

Arhiva

Biserica lui Cristos se ridică pe tăria credinței lui Petru

Din Predicile sfântului Leon cel Mare, papă

(Predica 4, cu ocazia aniversării alegerii sale, 2-3: PL 54, 149-151)

Dintre toți oamenii, numai Petru a fost ales pentru a sta în fruntea chemării tuturor popoarelor și pentru a fi capul tuturor apostolilor și părinților Bisericii. Astfel, deși în poporul lui Dumnezeu sunt mulți preoți și mulți păstori, totuși, Petru în persoană îi conduce pe toți cei pe care Cristos, capul, îi conduce. Preaiubiților, Dumnezeu a binevoit să-i dăruiască acestui om o mare și minunată participare la puterea sa. Și dacă a voit ca și ceilalți conducători să aibă ceva în comun cu el, tot ceea ce nu a refuzat altora a dat întotdeauna prin el.

Domnul îi întreabă pe toți apostolii ce cred oamenii despre el și toți dau același răspuns, din moment ce expun îndoielile venite din partea ignoranței umane.

Dar atunci când Domnul vrea să cunoască părerea personală a ucenicilor, primul care își mărturisește credința în Domnul este cel care este primul în demnitatea apostolică. După ce a spus: Tu ești Cristos, Fiul Dumnezeului celui viu, Isus îi răspunde: Fericit ești, Simon, fiul lui Iona, căci nu carnea și sângele ți-au revelat aceasta, ci Tatăl meu, care este în ceruri (Mt 16,16-17). Aceasta înseamnă: tu ești fericit, pentru că Tatăl meu te-a învățat; nu te-ai lăsat amăgit de opiniile omenești, ci ai fost instruit de o inspirație cerească. Și nu carnea sau sângele, ci acela al cărui Fiu unic sunt ți-a arătat cine sunt eu.

    Și eu, continuă el, îți zic: adică, așa cum Tatăl meu ți-a dezvăluit dumnezeirea mea, tot așa, și eu îți fac cunoscută superioritatea ta. Tu ești Petru: aceasta înseamnă că, dacă eu sunt piatra neclintită, piatra unghiulară, care a făcut din două una (cf. Ef 2,14.20), temelia pe care nimic nu o poate înlocui, și tu ești piatră, pentru că ești întărit de puterea mea, și toate câte îmi aparțin prin puterea mea tu le ai în comun cu mine prin faptul că ești făcut părtaș la ele.

    Și pe această piatră voi zidi Biserica mea și porțile iadului nu o vor birui (Mt 16,18). Adică, pe această temelie solidă voi construi un templu veșnic, și înălțimea Bisericii mele, care trebuie să o facă să pătrundă în cer, se va ridica pe tăria acestei credințe.

Porțile iadului nu vor opri această mărturisire de credință, legăturile morții nu o vor înlănțui, căci acest cuvânt este cuvântul vieții. Și așa cum îi duce în cer pe cei care o mărturisesc, tot așa îi va arunca în iad pe cei care o refuză.

De aceea, i se spune lui Petru: Ție îți voi da cheile împărăției cerurilor: ceea ce vei lega pe pământ va fi legat în ceruri, iar ceea ce vei dezlega pe pământ va fi dezlegat în ceruri (Mt 16,19).

Fără îndoială, dreptul de a exercita această putere a fost transmis și celorlalți apostoli, și instituția născută din acest decret s-a extins la toți principii Bisericii. Dar nu fără motiv a fost dat numai unuia ceea ce trebuia să fie comunicat tuturor. Într-adevăr, această putere a fost încredințată personal lui Petru, deoarece Petru este propus ca model pentru toți cei care conduc Biserica.

Lasati un raspuns