Căutare

Cautare:

Categorii

Arhiva

“Observăm că a devenit o modă să se împroaşte cu noroi în Biserică”

Preotul Gheorghe Militaru din Ostia se ocupă de cinci ani de programul Braţe părinteşti” coordonând activităţile sociale desfăşurate de Episcopia Ortodoxă în Italia. Prin acest program, biserica ortodoxă a adoptat la distanţă peste 300 de copii nevoiaşi, semnalaţi de parohii şi ong-uri din Italia, România şi Republica Moldova. Părintele Militaru ne vorbeşte despre acest program social, dar răspunde şi la criticile care au împânzit internetul în ultima vreme la adresa bisericii.

Părinte Gheorghe Militaru, când a luat contur proiectul “Braţe părinteşti” şi cine au fost iniţiatorii acestui program?

«Am iniţiat acest program de “adopţie la distanţă” în anul 2009 iar Preasfinţitul Siluan a fost încântat de iniţiativă. Am început cu un număr de 50 de copii şi astăzi am ajuns la 316 copiii care provin din familii cele mai nevoiaşe din România, Republica Moldova şi chiar Italia.»

Ce rezultate aţi reuşit să obţineţi de la începerea acestui program?

«Extraordinare! Dar nu vrem să facem tam-tam despre lucrarea noastră, ştiută doar de Dumnezeu şi de oamenii aflaţi în nevoinţă, dar de bunăcredinţă.

Lucrăm direct cu responsabilii sociali din Eparhii sau Asociaţii care să ne garanteze că banii ajung la copii, pentru necesităţile acestora şi nu la părinţi care poate în multe cazuri i-ar cheltui pe alcool, copiii fiind, de fapt, în acest caz, cei care vor suferi şi nu cei care sunt ajutaţi.»

Cât se alocă pentru copii?

«În genere alocăm o bursă socială în cuantumul a 30 de euro/lună, dar acolo unde situaţia este disperată putem suplimenta suma până la 50 / 100 euro lunar.

La Episcopia Huşilor, de exemplu, s-a statornicit o legătură de suflet cu toţi aceşti copii şi cu familiile lor, care pe lângă ajutorul financiar, primesc sistematic şi pachete cu alimente, îmbrăcăminte, rechizite, etc.

Mare parte dintre copiii “adoptaţi la distanţă” vizitează “familiile adoptive” pe perioada vacanţelor sau se întâlnesc cu acestea în România.

Ceea ce dorim însă din partea celor pe care îi sprijinim, este seriozitatea: prezenţă la şcoală, frecventarea bisericii, comportament adecvat din partea părinţilor.

Nu ezităm să excludem pe cei care consideră că a face bine este confundat cu a fi “sponsor”. Noi nu sponsorizam pe nimeni, ci încercăm sa alinăm pe cât ne stă în putinţă, suferinţa unor persoane în anumite momente de dificultate din viaţa lor.

Cerem însă ca oamenii să fie mulţumitori înaintea lui Dumnezeu şi să dea dovadă de seriozitate. La rândul lor, cei care au fost ajutaţi în anii precedenţi, pot la rândul lor să se implice cu un gest simplu, mărunt şi concret la ajutorarea fraţilor lor pe plan local.

Vă mai pot spune ca numai de la sediul Episcopiei Italiei prin Sectorul Social au fost trimise şi sunt trimise aproape săptămânal, ajutoare Caritas cu alimente, îmbrăcăminte, rechizite, în România şi Republica Moldova, nu doar către cei “adoptaţi la distanţă”, ci şi către parohiile, orfelinatele, asociaţiile de sprijinire a mamelor, care ne-au solicitat ajutorul.

 

Un alt lucru pe care aş dori să-l amintesc este acela că în Republica Moldova am amenajat o grădiniţă cu fondurile noastre şi acum avem 317 de copii “adoptaţi”.»

În ce alte cazuri sociale v-aţi implicat?

«Avem cazuri precum cel prezentat în ziarul “Gazeta Românească” – tatăl a patru copii, rămaşi orfani de mamă şi daţi afară din casa în care locuiau, pentru că nu putea plăti chiria. Pentru această familie s-a făcut un efort deosebit şi le-am achiziţionat un mic apartament în România. Nu este singurul caz. Din păcate însă, nu putem să ne asumăm toate cererile care ne parvin din România, dar acest lucru nu înseamnă că Biserica nu ajută pe cei nevoiaşi, cum adeseori apare prezentat în presa audio vizuală.

Tot pe plan social avem  o fructuoasă colaborare cu Banco Alimentare, fapt ce ne permite să distribuim gratuit alimente, tuturor celor care frecventează parohiile ortodoxe şi pentru care efectiv orice ajutor înseamnă enorm la vreme de restrişte. Nu mai este nevoie să reamintim faptul ca tot mai mulţi români şi-au pierdut locul de muncă sau nu reuşesc să facă faţă solicitărilor financiare legate de întreţinere/cazare, etc. Un ajutor concret constând într-o pungă cu alimente, poate însemna mult în ziua de azi, chiar şi pentru acele familii în care ambii părinţi lucrează regulat.

Tot la nivel de parohii s-a implementat prin dăruirea unor medici italieni şi români voluntari, asistenţa medicală generală. Deseori aceste consultaţii sunt continuate şi în spitalele din Italia. Doar Dumnezeu ştie câţi copii cu malformaţii, persoane cu handicap sau cu probleme grave de sănătate au primit ajutorul concret prin spitalizarea acestora în Italia. Ţin să aduc prinos de mulţumire medicilor italieni care ne sunt alături în toate aceste eforturi de bine.»

Sunt multe critici la adresa preoţilor români din Italia, că nu s-ar implica îndeajuns în sprijinirea comunităţii…

«Cred că este nedrept să fim împroşcaţi cu noroi doar pentru că suntem  slujitorii lui Dumnezeu şi ai Bisericii Ortodoxe. Observăm cu tristeţe că a devenit o modă, să se împroaşte cu noroi în Biserică şi să se posteze tot felul de obiecţii de oricine vrea, cum vrea şi în ce mod vrea: “păreri” adeseori scrise cu toată “pasiunea”, nu şi cu înţelepciunea.

Credeţi-mă, ne împlinim misiunea cu dăruire şi fără trâmbiţe. Ca să ai însă cunoştinţă despre toate aceste lucruri, trebuie însă să fii si să te regăseşti ca parte integrantă a organismului divino-uman al Bisericii şi al parohiilor noastre de pe teritoriul Italiei.»

 

În ce mod pot ajuta românii din Italia acest program social al Episcopiei Italiei? Aveţi nevoie de voluntari, donaţii?

«Tot ceea ce facem se bazează pe voluntariat, iubire şi dăruire de sine faţă de aproapele nostru întru suferinţă, în care noi de fapt îl întâlnim pe Hristos Mântuitorul. Şi pentru că tot doriţi date concrete, îngăduiţi-mi să vă furnizez succint o parte din eforturile sociale ale credincioşilor, parohiilor şi Episcopiei Ortodoxe Române a Italiei în anul 2012:

– Prin proiectul Braţele Părinteşti a fost donată suma de 99.480 euro.

– Ajutoare directe acordate  de serviciul Social al Episcopiei – 8.415 euro.

– Cheltuieli cu transportul ajutoarelor Caritas in Romania precum şi al persoanelor bolnave sau decedate şi reîmpatriate în România –  6.730euro.

– Donaţii şi ajutoare sociale acordate celor nevoiaşi, de parohiile noastre ortodoxe – 350.000 euro.

– Anul trecut s-au trimis ajutoare către zonele defavorizare din România (peste 25 de tone de haine şi îmbrăcăminte şi 12,5 de tone de alimente, organizate în 30 de transporturi).

– Ajutoare confraţilor noştri şi tuturor sinistraţilor afectaţi de cutremurul din Regio Emilia – 30 tone.

Nu vreau să închei înainte de a sublinia faptul ca la Roma şi Torino dar nu numai, exista o experienţă şi o activitate deosebită de sprijinire a mamelor cu copii (abandonate) precum şi a persoanelor nevoiaşe din gările sau periferiile marilor metropole, unde am activat şi activează cu rezultate foarte bune, serviciul de distribuire a hranei pe stradă.

Nu sunt uitaţi nici cei care pentru un motiv sau altul, se află în centrele de detenţie de pe teritoriul Italiei. În acest sens preoţii si voluntarii sociali din parohii merg si alină durerea romanilor din aproape 70 de centre de detenţie pentru bărbaţi, femei sau minori.

Totul se bazează pe voluntariat şi pe împlinirea cu dragoste a învăţăturii Sfintei Evanghelii, în care Hristos Domnul se face slujitor celui ce suferă, celui care este în nevoinţă, celui bolnav, celui întemniţat. Iar voluntarii şi credincioşii noştri prin dragostea lor faţă de cel aflat în nevoinţă îl întâlnesc şi se întâlnesc cu însuşi Mântuitorul Hristos.»

Cu ce propuneri si proiecte aţi păşit în anul 2013?

«Avem mai multe iniţiative cu privire la dezvoltarea activităţii sociale, dar permiteţi-mi să vorbim de ele la momentul concretizării lor şi nu înainte.

Mulţumesc pe această cale tuturor credincioşilor pentru jertfelnicia şi dăruirea cu care ne sprijină în toate activităţile sociale şi fac un apel la toţi românii de bunăcredinţă  să vină şi să se alăture eforturilor noastre. Astfel făcând vom fi mai uniţi în credinţă, în cuget şi în faptă, spre slava lui Dumnezeu şi a Sfintei noastre Biserici Ortodoxe Române.»

Crina Suceveanu

 

Sursa: http://gazetaromaneasca.com/observator/38-prim-plan/5281-qobservm-c-a-devenit-o-mod-s-se-improate-cu-noroi-in-bisericq.html

Lasati un raspuns