Căutare

Cautare:

Categorii

Arhiva

Răspunsul Patriarhiei după articolul din Gândul.info: Statul susţine financiar cultele întrucât averile mănăstirilor sunt în posesia acestuia

Statul susţine finanaciar cele 18 culte din România întrucât averile mănăstirilor sunt în posesia acestuia, alocaţiile bugetare în 2013 fiind de 487,4 milioane lei, adică 0,08% din PIB, informează Patriarhia, în replică la iniţiativa unor parlamentari de a schimba sistemul de finanţare a cultelor. Precizările Patriarhiei vin în contextul în care, potrivit gandul.info, un grup de parlamentari în frunte cu Remus Cernea, cunoscut pentru poziţiile sale împotriva Bisericii, pregăteşte o iniţiativă legislativă care să vizeze o altă formă de finanţare a cultelor decât cea de la bugetul de stat, respectiv cea a modelului german.

Mai precis, Cernea vede o redirecţionare a unui procent din impozitul pe venit al cetăţenilor, la liberă alegere, către cultele religioase, ca în cazul organizaţiilor nonguvernamentale.

În replică, Patriarhia Română spune că sprijinul pentru culte de la bugetul public este o consecinţă a secularizării de către stat a averilor bisericeşti în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza din 1863, când s-a stabilit, prin lege, că “toate averile mănăstireşti din România sunt şi rămân averi ale statului”.

Într-un comunicat remis luni agenţiei MEDIAFAX, Patrairhia precizează că, până la Alexandru Ioan Cuza, proprietăţile bisericeşti erau administrate în cele două Principate Româneşti – Ţara Românească şi Moldova – de Casa Centrală a Bisericii. “Veniturile realizate erau utilizate pentru întreţinerea şi funcţionarea unităţilor de cult, construirea şi repararea de biserici, salariile clerului, dar şi pentru opera socială sau înfiinţarea de şcoli şi asigurarea salarizării cadrelor didactice. Biserica noastră contribuia cu bani la dezvoltarea învăţământului românesc, dar şi cu numeroase terenuri intravilane acordate în mod gratuit, pe care au fost construite şcoli. Această realitate se poate constata astăzi în multe localităţi, unde şcoala este construită în imediata vecinătate a bisericii”, precizează sursa citată.

În 1860, mai arată Patriarhia, veniturile Casei Centrale a Bisericii din cele două Principate au fost încorporate direct în bugetele celor două provincii, deşi statul nu ar fi trebuit să aibă niciun drept asupra acestora. În consecinţă, statul şi-a luat responsabilitatea sprijinirii unităţilor de cult şi a personalului bisericesc, a precizat sursa citată.

Potrivit Patriarhiei, sprijinul de la bugetul de stat pentru culte “nu se face din milă, ci reprezintă o recunoaştere a contribuţiei cultelor la viaţa societăţii româneşti”.

Astfel, arată reprezentanţii Patriarhiei, potrivit Legii 489/2006 privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor, statul român recunoaşte cultelor rolul spiritual, educaţional, social-caritabil, cultural şi de parteneriat social, statutul lor de factori ai păcii sociale, precum şi rolul important al Bisericii Ortodoxe Române şi al celorlalte Biserici şi culte recunoscute în istoria naţională a României şi în viaţa societăţii româneşti.

În acest context, Patriarhia subliniază că sprijinul de la bugetul de stat asigură doar în parte cheltuielile pentru salarizarea personalului clerical şi neclerical al cultelor religioase.

Potrivit statisticilor oficiale ale Ministerului Finanţelor Publice, din cei 14.231 de preoţi şi diaconi ai Bisericii Ortodoxe Române, peste 1.000 sunt salarizaţi exclusiv din fondurile proprii ale unităţilor bisericeşti, iar aproape 1.500 din cei aproximativ 17.000 de salarizaţi neclericali sunt plătiţi integral de Biserică, se mai arată în comunicat.

“La aceste cheltuieli salariale ale unităţilor bisericeşti se adaugă şi cele pentru întreţinerea şi funcţionarea unităţilor de cult (plata facturilor la curent electric, apă, gaze etc.), pentru lucrări de construcţie, de reparaţie şi de consolidare a lăcaşurilor de cult şi a clădirilor ecleziastice, pentru învăţământ, pentru furnizarea în nume propriu şi/sau în parteneriat de servicii sociale acreditate în condiţiile legii, pentru acţiuni specifice şi alte activităţi non-profit ale cultelor religioase, conform Legii nr. 489/2006 privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor”, mai precizează Patriarhia.

Potrivit aceleiaşi surse, statul român nu finanţează opera social-filantropică şi cultural-educaţională pe care Biserica Ortodoxă Română o desfăşoară în beneficiul unor categorii defavorizate din societate. “În pofida crizei economice din ultimii ani, lucrarea socială a Bisericii nu s-a diminuat, ci, dimpotrivă, a cunoscut anual o uşoară creştere. De exemplu, în anul 2012, pentru susţinerea activităţilor social-filantropice, desfăşurate prin intermediul celor 679 de instituţii sociale şi 767 de proiecte şi programe sociale, eparhiile Patriarhiei Române au cheltuit aproximativ 70.000.000 lei, sumă provenită din donaţiile credincioşilor şi alte venituri bisericeşti proprii”, se mai menţionează în comunicat.

Potrivit datelor oficiale ale Ministerului Finanţelor Publice, în 2013, celor 18 culte recunoscute din România le sunt alocate de la bugetul de stat 487, 4 milioane lei din care 276,9 milioane lei pentru salarizarea personalului clerical, 174,1 milioane lei pentru salarizarea personalului neclerical şi 36,4 milioane lei sprijin pentru construcţii, restaurări etc, mai precizează Patriarhia.

Suma de 487,4 milioane lei reprezintă 0,2% din bugetul de stat pe 2013, respectiv 0,08% din PIB-ul României pe 2013. De pildă, contribuţia pentru culte de la bugetul de stat este de aproximativ 10 ori mai mică decât bugetul pentru Educaţie (4, 4 miliarde lei), arată sursa citată.

“În majoritatea statelor europene, cultele religioase beneficiază de sprijin financiar de la bugetul de stat, precum şi de diferite scutiri fiscale cu scopul sprijinirii activităţii acestora în ţările respective.
Aşadar, după cum există un model german bazat pe tradiţia istorică şi economică a Germaniei, tot aşa există şi un model românesc care ţine cont de istoria, cultura, religia, tradiţia, realitatea socială şi economică din România. De altfel, fiecare stat din Uniunea Europeană are specificul său. În acest sens, Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene menţionează că «Uniunea respectă şi nu aduce atingere statutului de care beneficiază, în temeiul dreptului naţional, Bisericile şi asociaţiile sau comunităţile religioase din statele membre»”, mai spun reprezentanţii Patriarhiei.

În acest context, iniţiativa legislativă a lui Remus Cernea este “irealistă şi inadecvată pentru contextul românesc actual”, consideră Patriarhia. “Ea nu rezolvă criza economică actuală, ci, dimpotrivă, ar putea crea şi o criză în relaţia stat-culte religioase”, conchide Patriarhia.

 

Sursa: http://www.gandul.info/stiri/raspunsul-patriarhiei-dupa-articolul-din-gandul-info-statul-sustine-financiar-cultele-intrucat-averile-manastirilor-sunt-in-posesia-acestuia-10721307

Lasati un raspuns