Florile mele preferate sunt trandafirii. Mama mi-a spus că îi plăcea în mod deosebit parfumul trandafirilor când era însărcinată cu mine. Nu suporta niciun alt parfum, decât cel de trandafiri!” Credinţa populară spune că ceea ce face mama în timpul sarcinii va face şi copilul mai târziu. Preferinţele mamei, mirosurile, gusturile, sunetele care îi plac sau, din contră, care îi fac rău lasă o amprentă puternică în amintirea bebeluşului.

Până de curând, toate aceste lucruri făceau parte din folclorul de poveşti legate de sarcină. Studiile moderne dovedesc însă că vorbele din popor poartă un mare adevăr şi că bebeluşii păstrează amintiri esenţiale din perioada prenatală.

Sunetele creează amintiri puternice

Universul bebeluşului înainte de naştere este dominat de sunete. Vocea mamei şi a tatălui, muzica, sunetele de toate felurile ajung la făt şi se imprimă în memoria lui. De aceea, medicii le recomandă mamelor să păstreze o legătură permanentă cu bebeluşul nenăscut, să îi cânte, să îi vorbească, să asculte o muzică frumoasă…

Înainte de a veni pe lume, bebelusul învaţă să recunoască vocea mamei dintre celelalte, ceea ce consolideaza legatura dintre ei si contribuie la relaţia pe care o vor avea peste ani. Un studiu realizat de cercetatorii olandezi de la Universitatea din Maastricht demonstreaza ca bebelusii nenascuţi pot reţine sunetele de când împlinesc 30 de saptamâni şi îşi vor aduce aminte de ele după ce vin pe lume. Nu trebuie sa ne surprinda ca un adolescent va asculta cu placere muzica pe care mama lui o asculta frecvent când era însarcinata, chiar daca prefera melodiile ritmate la moda.

Amprenta emoţiilor

Sunetele patrund cu usurinţă în universul bebeluşului, dar sentimentele si emoţiile mamei lasa o impresie mult mai profunda asupra lor. Niciunul dintre noi nu mai stim cum a fost viaţa în pântecul mamei, dar în subconştient ramân imprimate amintiri care ies la suprafaţă mai târziu. Daca mamei îi este poftă şi mănâncă frecvent bomboane de ciocolata în timp ce este însarcinată, copilul ei va iubi mai mult dulciurile cu ciocolata decât altele, pentru ca le va asocia cu sentimentul de siguranţa pe care îl avea în burtica protectoare a mamei.

De asemenea, spaimele şi temerile mamei se pot transmite fatului, iar amintirea lor îi va trezi, mai târziu, sentimente de respingere faţa de lucrurile sau situaţiile care i-au provocat neplaceri mamei sale.

Studiile în domeniu sunt înca la început, dar experienţele de viaţa demonstreaza ca exista o legatura profunda între ceea ce simte fatul din pântec si ceea ce va alege el peste ani. O tânara mama povestea ca, în timpul sarcinii, nestiind sa înoate, îi era teama sa intre în apa, oricât de mica ar fi fost. Mulţi ani mai târziu, a avut mari probleme sa îsi înveţe copilul sa înoate, pentru ca acesta refuza cu încapaţânare sa încerce. Este cert ca bebelusii, chiar si cei nascuţi prematur, au anumite amintiri, spunea dr. Paul Graham Fisher, profesor neurolog la Universitatea Stanford. “Provocarea stiinţei este sa demonstreze cum celulele stem, primele celule din care se dezvolta creierul, reusesc sa imprime aceste amintiri”, spunea el.

Personalitatea se conturează din burtică

Sistemul nervos central al fătului se dezvolta înca din a 20-a zi de concepiţe. La început, se contureaza sistemul senzorial, urmat de cel auditiv. Mica fiinţăa din pântec devine sensibila mai întâi la atingeri si sunete, urmând ca, în cel de-al doilea trimestru de sarcina, sa perceapa starile afective ale mamei. Fatul reacţioneaza imediat daca mama este agitata, trista sau daca este bucuroasa.

În perioadele stresante sau în momentele în care este fericita mama, ajung la fat hormoni specifici care îi influenţeaza dezvoltarea psihica. Astfel, în memoria lui se imprima anumite amintiri, care vor avea mai târziu impact asupra preferinţelor sale, fie ele culinare, sociale sau culturale. În cele din urma, toata aceasta zestre mostenita din pântecul mamei va avea un rol aparte asupra personalitaţii copilului.