Delirul lui Gigi: “Dacă Becali se duce la puşcărie, tot neamul va merge în iad”
Deţinutului Gigi Becali nu-i prieşte puşcăria. Citeşte scrisorile primite de la fanii săi şi psalmii lui David. Ieri, în boxa arestaţilor, a cedat nervos şi şi-a vărsat oful timp de o oră. „Comoara omului este în inimă”, este noul său crez. Tribunalul a decis că va executa trei ani şi şase luni de închisoare.
Gigi Becali s-a dat în spectacol ieri, în boxa arestaţilor: a ameninţat, a recitat poezii, a trimis toată România în iad, iar la final şi-a cerut scuze. Scandalul a pornit după ce procurorul DNA a explicat instanţei că latifundiarul a comis infracţiuni în ultimii 14 ani.
Magistraţii de la Tribunalul Bucureşti au discutat cererea de contopire a pedepselor primite de Becali în dosarele „sechestrării hoţilor de maşini” (2 ani), „schimburilor de terenuri cu MApN” (3 ani) şi „Valiza” (3 ani). Becali a venit calm la proces, îmbrăcat elegant, în costum bleumarin şi cămaşă violet cu butoni aurii, şi cu o sacoşă de rafie în braţe. A stat tot procesul atent la ce pledau avocaţii săi: „După contopire, Becali trebuie să primească trei ani cu supendare şi să fie eliberat”. Procurorul DNA s-a opus şi a cerut să rămână cu cea mai mare pedepasă, trei ani cu executare la care să adauge un spor de un an.
„Şi-a început activitatea infracţională din 1995, este o persoană care sfidează legea”, a fost fraza care a declanşat delirul. Tribunalul a decis acordarea unui spor de şase luni de puşcărie, pe lângă cei trei ani pe care îi are de executat. „Dacă Becali merge la puşcărie, atunci tot neamul trebuie să meargă în iad”, a urlat din boxa arestaţilor. „N-am luat-o ca o pedeapsă, am luat-o ca pe un dar de la Dumnezeu. Am greşit!”, şi-a motivat condamnările primite pe bandă rulantă.
„Vorbesc din oftica mea, din sufletul meu”, a avut un moment de respiro acesta. Becali a vorbit neîntrerupt, aproape o oră, s-a plimbat în boxa arestaţilor şi s-a uitat la prietenii săi: Mihai Stoica, Anamaria şi Laurenţiu Reghecamf, Ionuţ Luţu şi interlopul Nuredin Beinur.
A devenit melancolic când şi-a amintit de mama lui, premiată de Patriarhul Daniel: „A fost aplaudată la scenă deschisă. Hristos va învinge!”. Şi-a încheiat pledoaria cu o poezie care nu i-a impresionat nici pe gardieni: „Dar jur, noaptea, în celula întunecată/Că am să ies curat şi fără de păcat”.
