Căutare

Cautare:

Categorii

Arhiva

Cele mai frumoase mânăstiri din Transilvania

După ce am călătorit prin pitoreștile sate ardelenești şi am văzut unele dintre cele mai impunătoare castele din Transilvania, în periplul nostru în interiorul arcului carpatic, poposim astăzi la mânăstirile transilvănene. Dintre acestea, Yahoo News a selectat patru cele mai apreciate așezăminte monahale din România care fac Transilvania şi mai atractivă pentru turiști.

Mânăstirea Brâncoveanu, Brașov

Mânăstirea Brâncoveanu, sau mânăstirea de la Sâmbăta de Sus, așa cum este cunoscută de turiști, a fost construită pe teritoriul de astăzi al comunelor Sâmbăta de Sus și Drăguș, din județul Brașov. Nu este cunoscută data exactă a ctitoriei așezării monahale, însă primele mențiuni ale unor călugări de aici sunt făcute la începutul secolului al XVII-lea. Vechea biserică de lemn, construită de Preda Brâncoveanu pentru călugării sihaștri,  a fost refăcută în piatră şi cărămidă, în jurul anului 1696, de domnitorul Constantin Brâncoveanu (1688-1714), menționat în scrieri drept cel mai vechi dintre ctitorii mânăstirii.

Lăcașul de cult a trecut prin perioade zbuciumate, de la calvinizare, la catolicizarea şi la persecuția ortodocșilor români. Deși a supraviețuit campaniei austriece de desființare a mânăstirilor ortodoxe din 1761, mânăstirea nu a mai putut fi salvată în 1785 şi a rămas în ruină vreme de 140 de ani. Ea a fost restaurată şi redeschisă de Mitropolitului Nicolae Bălan, în 1946. De atunci au avut loc mai multe lucrări de restaurare şi renovare, pentru ca lăcașul să capete forma de astăzi în 1993.

Situată într-un cadrul natural deosebit, la poalele Munților Făgăraș, mănăstirea se remarcă prin biserica în stil brâncovenesc, cu clopotniță octogonală şi clopote grele de două tone şi prin zidul de incintă realizat tot în stil brâncovenesc, cu trei turnuri. Într-o clădire mai nouă a fost amenajat un muzeu cu picturi pe sticlă, documente vechi şi rare şi cărţi religioase, iar în curtea din spate există o păstrăvărie şi cele doua case de oaspeți.

Mânăstirea Râmeț, Alba

Aflată la 34 km de Alba-Iulia, pe Valea Geoagiului, la intrarea în Cheile Râmețului din Munții Trascăului, Mănăstirea Râmeț este unul dintre cele mai vechi așezăminte călugărești din Transilvania. Ea a fost ridicată în Munții Trascăului, pe lângă râul Geoagiului, înainte de 1377. Mănăstirea s-a aflat sub protecția lui Matei Corvin, a voievodului Radu Vodă cel Mare, şi a lui Mihai Viteazu, care a refăcut-o. În 1762, clădirea a fost bombardată şi distrusă în mare parte. De asemenea, a fost de mai multe ori avariată in timpul dominației habsburgice. Cea mai importanta restaurare de a avut loc între 1987 şi 1989, când biserica veche a fost restaurata total, a fost renovata stăreția, au fost ridicate câteva chilii si a fost construita biserica nouă.

Arhitectura lăcașului este bizantină cu influenţe gotice. Are o clopotniță masivă şi picturi murale interioare foarte bine conservate. Potrivit turismland.ro, cei care trec pragul Mânăstirii Râmeț pot găsi aici numeroase obiecte tradiționale precum broderii, covoare țesute sau veșminte preoțești. Cadrul natural în care este situată mânăstirea oferă turiștilor şi alte posibilități de relaxare, precum parcurgerea unor trasee pe Cheile Râmețului sau Drumul Narciselor, acesta din urmă ajungând la Poiana Narciselor din Tecșești, declarată rezervație naturală.

Mânăstirea Prislop, Hunedoara

Mănăstirea Prislop, cunoscută şi sub numele de Silvaş este situată în apropierea satului Silvașu de Sus din județul Hunedoara şi a fost ridicată în a doua jumătate a secolului al XIV-lea de Părintele Nicodim, considerat reorganizatorul monahismului romanesc la începutul Evului Mediu. Biserica actuala a mânăstirii datează de la sfârșitul secolului al XIV-lea si a fost construita din piatră, în plan triconic, cu turla pe naos, arhitectura specifică bisericilor din Ţara Românească. Al doilea ctitor al mânăstirii, care a păstrat arhitectura originală, a fost Domnita Zamfira, refugiată în Transilvania după moartea tatălui sau, Moise Vodă. Se spune că domnița era grav bolnavă atunci când a venit la mănăstire şi s-a vindecat bând apa din izvorul cu puteri tămăduitoare din curtea acesteia.

Al treilea ctitor este preotul Arsenie Boca, unul dintre cei mai cunoscuți duhovnici români, care a restaurat şi pictat mânăstirea după 1948 şi care a slujit aici timp de 41 de ani.  Cele mai recente lucrări de restaurare au avut loc după 1990, când a fost înființat în incinta mânăstirii Seminarul Teologic Monahal Sfânta Ecaterina, cu o durată de 5 ani.  De numele mânăstirii Prislop se leagă şi o Icoană a Maicii Domnului făcătoare de minuni.

Mânăstirea Nicula, Cluj

La doar 6 kilometri de orașul Gherla (județul Cluj), se află unul dintre cele mai cunoscute şi apreciate lăcașuri de cult din Transilvania şi din România. Mânăstirea Nicula şi-a luat numele de la pustnicul ortodox pe nume Nicolae, care a trăit în pădurea care se afla, în jurul anului 1326, pe locul de astăzi al așezământului monahal. Prima mărturie istorică ce atestă lăcașul este legată de prezenta unei biserici de lemn, stil maramureșean, cu hramul „Sfânta Treime”, datată 1552. Mânăstirea şi-a câștigat faima de centru de pelerinaj, în mare parte datorită icoanei făcătoare de minuni pictata de meșterul Luca din Iclod în anul 1681 şi găzduită aici. Se spune ca între 15 februarie si 12 martie 1699, icoana ar fi lăcrimat, prevestind evenimentele ce aveau să lovească spațiul transilvănean în jurul anului 1700, evenimente devastatoare pentru  viată monahala de aici, dar şi pentru întreaga ortodoxie. În 1713 guvernatorul Transilvaniei Sigismund Kornis a dus icoana la reședința nobiliară de la Castelul Kornis la Benediugu Dejului, de unde a ajuns ulterior la Clu, întorcându-se în cele din urmă la Nicula.

Biserica de zid a fost construită în perioada 1875-1879-1905, iar pictura interioară realizată în tempera în 1961. În 2001 Arhiepiscopului Bartolomeu al Clujului, care ctitorește așezământul monahal, reorganizându-l urbanistic şi demarează construcția de noi edificii. S-a construit inclusiv o casă de creație, ce cuprinde reședința arhiepiscopului, o bibliotecă și un atelier de pictură, și un centru de studii patristice.

 

Sursa: http://ro.stiri.yahoo.com/cele-mai-frumoase-m%C3%A2n%C4%83stiri-din-transilvania-094624919.html

Lasati un raspuns