Căutare

Cautare:

Categorii

Arhiva

Cristos a murit pentru noi toţi

Din cartea Confesiuni, de sfântul Augustin, episcop
(Cartea 10, 43, 68-70: CCL 27, 192-193)

Singurul mijlocitor adevărat, pe care prin tainica ta îndurare l-ai arătat şi l-ai trimis celor umili, pentru ca, prin exemplul său, ei să înveţe umilinţa. El este mijlocitor între Dumnezeu şi oameni, este omul Isus Cristos. El s-a aşezat între muritorii cei păcătoşi şi Dumnezeu, cel drept şi nemuritor. El este muritor împreună cu oamenii şi drept împreună cu Dumnezeu. Şi pentru că răsplata celui drept este viaţa şi pacea, el a venit pentru ca, prin dreptatea lui, care îl uneşte cu Dumnezeu, să alunge de la nelegiuiţii îndreptăţiţi moartea lor, pe care a voit să o împărtăşească cu ei. Cât de mult ne-ai iubit, bunule Părinte, tu, care nu l-ai cruţat pe unicul tău Fiu, ci l-ai dat la moarte, pentru noi (cf. Rom 8,32), cei nelegiuiţi. Cât de mult ne-ai iubit pe noi, aceia pentru care Cristos nu a considerat un beneficiu propriu egalitatea sa cu tine, ci s-a făcut ascultător până la moartea pe cruce! (Fil 2,6.8). El este singurul liber între cei morţi, având puterea să-şi dea sufletul şi apoi să-l ia înapoi (In 10,18), pentru noi, în ochii tăi, deopotrivă învingător şi victimă, învingător pentru că a fost victimă; pentru noi, în ochii tăi, deopotrivă preot şi jertfă, preot tocmai pentru că a fost jertfă; el, care ne-a prefăcut din robi fii ai tăi, ca unul care, fiind născut din tine, s-a făcut rob al nostru!

Pe bună dreptate, pe el îmi întemeiez speranţa că îmi vei vindeca toate bolile, cu ajutorul lui, care şade la dreapta ta şi intervine pentru noi (Rom 8,34) la tine. Fără el aş fi deznădăjduit! Căci multe şi mari sunt bolile mele, da, multe şi mari; dar mult mai mare este leacul care vine de la tine. Am fi putut crede că Cuvântul tău s-a îndepărtat de unirea cu omul şi am fi putut să fim deznădăjduiţi de starea noastră, dacă el nu s-ar fi făcut trup şi nu ar fi locuit între noi. Îngrozit de păcatele mele şi de apăsarea nenorocirii mele, frământam în mintea mea gândul de a fugi şi de a mă retrage în singurătate, tu însă m-ai oprit şi m-ai întărit cu aceste cuvinte: Cristos a murit pentru toţi, pentru ca cei care trăiesc să nu mai trăiască pentru ei înşişi, ci pentru acela care a murit pentru ei (2Cor 5,15).

Iată, Doamne, am aruncat asupra ta grijile mele ca să trăiesc şi să văd minunăţiile legii tale (Ps 118[119],18). Tu cunoşti nepriceperea mea şi slăbiciunea mea. Învaţă-mă şi însănătoşeşte-mă! Singurul tău Fiu, în care sunt ascunse toate comorile înţelepciunii şi ale ştiinţei (Col 2,3), m-a răscumpărat prin sângele său. Să nu fiu asuprit de cei îngâmfaţi (Ps 118[119],122), pentru că mă gândesc la preţul răscumpărării mele, îl mănânc, îl beau şi îl împart şi altora; ca un sărman, doresc să mă satur cu el, în rândul acelora care au mâncat şi s-au săturat; şi îl vor lăuda pe Domnul cei care îl caută (Ps 21[22],27).

Lasati un raspuns