Căutare

Cautare:

Categorii

Arhiva

Fenomen: bisericile para-ortodoxe din România

Tot mai multe „oi rătăcite“ ale Bisericii Ortodoxe Române se îndreaptă spre alte comunităţi religioase, cum ar fi Biserica Ortodoxă de Stil Vechi, care ţine vechile rânduieli calendaristice.

În România, dintre cei 20,12 milioane de locuitori, 18,8 milioane sunt de religie ortodoxă. Alte sute de mii sunt creştini care nu aparţin Bisericii Ortodoxe Române (BOR), ci altor culte recunoscute de statul român. Pe lângă aceştia, la recensământ, 2% din români au spus că au altă religie sau nu au vrut să-şi declare religia.

Printre structurile religioase care au ieşit de sub oblăduirea Bisericii Ortodoxe Române se numără Biserica Ortodoxă de Stil Vechi, Biserica Elitistă, Biserica Ortodoxă Secretă şi Biserica Vlahilor de Pretutindeni. Acestea se consideră reprezentante ale adevăratei credinţe ortodoxe, de la care Biserica oficială s-ar fi îndepărtat.Liniştea pe stil vechi

În Dobrogea, pe tărâmul apostolic al Sfântului Andrei, există trei biserici de stil vechi: două în judeţul Constanţa şi una în judeţul Tulcea. Biserica Izvorul Tămăduirii se află la câţiva kilometri de Constanţa, lângă podul de la Agigea.

Complexul monahal cu două lăcaşuri de cult şi chilii este ridicat pe dealul de pe malul Canalului Dunăre-Marea Neagră. Aici trăiesc zece călugări, într-o lume ruptă de zbuciumul realităţii. „Nu avem televizor, radio sau internet. Nu vrem să fim tulburaţi de ce se întâmplă afară. Gândul nostru trebuie să se îndrepte numai spre Domnul Iisus Hristos“, spune părintele Evghenie.

Are 33 de ani şi vine din Suceava, judeţ unde este Mitropolia Slătioara, sediul Bisericii Ortodoxe de Stil Vechi. De mic şi-a dorit să îmbrace haina monahală pentru a-l sluji pe Dumnezeu, iar la 18 ani a intrat în rândul monahilor.

„Tatăl meu era în această credinţă, iar mama, care era ortodoxă, l-a urmat. La noi în Moldova este cea mai importantă comunitate de credincioşi de stil vechi. Suntem deseori confundaţi cu credincioşii de rit vechi, lipovenii. Dar sunt nişte deosebiri fundamentale între bisericile noastre. De exemplu, crucea lor are dedesubt o bară oblică, iar semnul crucii se face ţinând întinse degetele inelar şi mic, care îi reprezintă pe Adam şi Eva“, spune părintele Evghenie.

De fapt, asta îşi doresc şi credincioşii de stil vechi: să nu mai fie confundaţi cu nimeni, să nu mai fie numiţi „stilişti“, să nu mai fie consideraţi eretici. „Termenul acesta de «stilist» este jenant. Stiliştii fac altceva. Noi suntem credincioşi, noi păstrăm vechile rânduieli bisericeşti, de la care Biserica oficială s-a abătut în anul 1924. Între noi şi Biserica ortodoxă există un decalaj de 14 zile. Calendarul trebuia îndreptat astronomic, dar dogmatic nu poate fi îndreptat niciodată. Dar Paştele îl serbăm împreună. Încă“, explică monahul.

Aproape 100 de familii din Constanţa şi împrejurimi vin să se roage la biserica de stil vechi. Enoriaşii sunt cei care susţin biserica, aducându-le hrană, alimente sau făcând donaţii. „Noi trăim numai prin puterile noastre. Avem câteva animale şi o mică livadă. Nu primim niciun ban de la Stat. Bogatul, care este Biserica oficială, mănâncă atunci când vrea. Săracul, adică noi, când avem“, arată părintele Evghenie.

„Mulţi dintre enoriaşii noştri sunt ortodocşi mâhniţi de ce se întâmplă în Biserica oficială. Le spunem oamenilor să nu dea curs la tot ce se aude în jur şi să nu judece aspru pe alţii, care, deşi îmbracă hainele preoţeşti, tot oameni sunt, cu neputinţe. Totuşi, preoţii nu au voie să uite jurămintele făcute în faţa lui Dumnezeu.

Dumnezeu nu te judecă pentru că ai greşit, ci pentru c-ai avut timp şi nu te-ai îndreptat. Ai greşit? Retrage-te şi căieşte-te!“, spune părintele Evghenie.

Ruptura de BOR

În 1924, decizia Bisericii Ortodoxe Române de a trece de la calendarul iulian la cel gregorian a declanşat o schismă în rândul clerului şi al enoriaşilor. Mai mulţi preoţi, în special din Moldova, au refuzat să slujească după noile rânduieli care devansau sărbătorile cu 14 zile, iar după un timp au fost alungaţi din biserici şi mănăstiri. O parte dintre enoriaşi i-au urmat.

„Numărul celor care s-au desprins de Biserica Ortodoxă nu este mare, dar Biserica este preocupată de orice credincios care se înstrăinează. Fiecare oaie rătăcită trebuie adusă înapoi“

Părintele Eugen Tănăsescu, blogger Adevărul

În 1926 şi 1929, Patriarhia Română a sărbătorit Învierea Domnului odată cu Biserica Catolică, provocând ruptura decisivă între credincioşii săi „de stil nou“ şi cei „de stil vechi“. Înflăcăraţi păstrători ai spiritului şi literii legii ortodoxe, cei din urmă spun că ecumenismul este de-a dreptul o erezie, iar noul calendar a consfinţit dominaţia masonică.

Actualmente, Biserica Ortodoxă de Stil Vechi este una dintre cele 28 de structuri religioase (18 culte şi 10 asociaţii religioase) recunoscute oficial în România. Liderul mişcării de „rezistenţă spirituală“ la introducerea noului calendar (gregorian) a fost ieromonahul Glicherie, stareţ al schitului Pocrov din Neamţ. Îndepărtat din BOR, Glicherie a întemeiat Biserica Ortodoxă de Stil Vechi, fiind canonizat ca Mărturisitor în 1999.

Inima bisericii este Mitropolia Slătioara de la Suceava. Mitropolit este Înalt Preasfinţitul Vlasie Mogârzan, care conduce Sinodul din care mai fac parte zece arhierei, ar fi Preasfinţitul (PS) Episcop Flavian Ilfoveanul, PS Episcop Demosten Nemţeanul sau PS Episcop Ghenadie Băcăuanul.

„Biserica Ortodoxă de Stil Vechi din România este păstrătoarea cu stricteţe a tuturor dogmelor şi canoanelor Sfinţilor Părinţi, care a respins dintotdeauna orice inovaţie în materie de credinţă, respectând întreaga rânduială bisericească aşa cum au ţinut-o Sfinţii Părinţi“, spun reprezentanţii bisericii.

O altfel de mănăstire de maici

La ieşirea din Medgidia, la şoseaua spre Cernavodă există o mănăstire de măicuţe din Biserica Ortodoxă de Stil Vechi. Ca şi cea de la Agigea, aceasta s-a înfiinţat la finele anilor ’90. La doi paşi de mănăstire se află popasul unde opresc toate TIR-urile în drum spre Constanţa sau spre Bucureşti. În ciuda vecinătăţii, mănăstirea îşi păstrează aerul discret. Cele opt măicuţe trăiesc retras, dar sunt bucuroase la primirea oaspeţilor care vor să cunoască biserica.

„La mănăstirea noastră vin foarte mulţi credincioşi, din Medgidia şi din împrejurimi. Se roagă la biserică tot timpul anului, dar cei mai mulţi vin la slujba de Înviere. Le place liniştea de aici. Oricine poate alege calea călugăriei. Trebuie să ai credinţă, să-l iubeşti pe Doamne-Doamne şi restul vine de la sine“, spune Antonina, stareţa mănăstirii.

„Biserica este numai una. Nu există alternativă“

Părintele Gheorghe Istodor, profesor de Misiologie şi Ecumenism la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Sfântul Apostol Andrei“ de la Universitatea „Ovidius“ din Constanţa, schiţează tabloul structurilor religioase din România.

http://ro.stiri.yahoo.com/foto-disputa-pe-adev%C4%83rata-biseric%C4%83-lui-hristos-bisericile-044023502.html

Lasati un raspuns