Căutare

Cautare:

Categorii

Arhiva

Magia Sânzienelor şi a iilor româneşti

“Nopţile de Sânziene” de Mihail Sadoveanu, “Noaptea de Sânziene”, de Mircea Eliade, “Jocul Ielelor”, de Camil Petrescu, “Hora Domniţelor” de Radu Stanca… titluri de referinţă ale literaturii române inspirate de simbolistica zânelor despre care se credea că susţin echilibrul lumii, că pot aduce fericirea, dar şi orbirea, pierderea minţii sau chiar moartea celor care le priveau jocul, se prindeau în hora lor sau încercau s-o rupă.

O lume în care fantasticul, magia domnesc pentru o noapte, cea a solstiţiului de vară, generator de sărbători încărcate încă de o simbolistică specială, mai ales în lumea anglo-saxonă sau în cea nordică.

„Pârvan presupune că Diana daco-romană (Diana sancta, potentissima) era aceeaşi divinitate cu Artemis-Bendis a tracilor (Herodot, IV, 33). Această echivalenţă, oricât de probabilă ar fi ea, nu este încă demonstrată, dar nu este nici o îndoială că sub numele roman al Dianei s-ar ascunde, sincretizată sau nu, o zeiţă aborigenă. Or, cultul acestei zeiţe a supravieţuit după romanizarea Daciei şi numele de Diana se găseşte în vocabula românească zâna. Diana Sancta din Sarmizegetusa a devenit Sânziana (San(cta) Diana), figură centrală a folclorului românesc. Continuitatea religioasă şi lingvistică a fost asigurată mai ales datorită faptului că procesul de transformare a avut loc într-un mediu popular, adică rural (campestru şi silvestru)”, scria Mircea Eliade.

În fiecare an, pe 24 iunie, românii celebrează sărbătoarea Sânzienelor. În noaptea ce precede această zi, minunile sunt posibile, forţele benefice, dar şi cele malefice stăpânesc Pământul.

Legendele spun că Sânzienele sunt fete foarte frumoase, care trăiesc prin păduri sau pe câmpii. Ele se prind în horă şi “dau puteri” deosebite florilor şi buruienilor, care deveni plante de leac, bune la toate bolile. În popor se crede că în noaptea Sânzienelor zânele zboară prin aer sau umblă pe pământ. Ele cântă şi fac să rodească holdele, înmulţesc păsările şi animalele, tămăduiesc bolnavii, apără semănăturile de grindină. Dacă oamenii nu le sărbătoresc, Sânzienele se răzbună, amintindu-şi că fac parte din familia Ielelor.

Bătrânii vorbesc că, în noaptea de Sânziene, ielele se adună şi dansează în pădure. Cine le vede rămâne mut pentru totdeauna sau damblageşte. Tot ei cred că cine nu le respectă poate avea parte de multe nenorociri: cel care spală, coase sau mătură în acea zi poate muri înecat ori fulgerat. În popor se spune că fetele care vor să se mărite repede trebuie să se spele cu rouă. Însă, pentru ca acest scăldat ritual să aibă efect, se respectă anumite condiţii: în zori, din locuri necălcate, babele strâng roua Sânzienelor într-o cârpă albă, de pânză nouă, apoi o storc într-o oală nouă. În drum spre casă, ele nu vorbesc deloc şi mai ales nu trebuie să întâlnească pe nimeni. Dacă toate acestea sunt împlinite, cine se spală cu roua respectivă va fi sănătos şi drăgăstos peste an. Femeile măritate pot face şi ele acest ritual, ca să fie iubite tot anul de soţ şi să aibă copii frumoşi şi sănătoşi.

Noaptea de Sânziene la Bucureşti

Începând cu ora 19.00, bucureştenii sunt invitaţi de asociaţia “Prietenii Muzeelor Minovici” – Patrimoniu pentru Viitor” la “Noaptea de Sânziene”, eveniment ajuns anul acesta la a şasea ediţie.

Actriţa Maia Morgenstern, formaţia de muzică veche românească “Trei parale”, designerul Andra Andreescu, soliştii Operei Române Bianca Stoicheciu şi Valentin Stoica, Grupul Coral “Sound”, condus de Voicu Popescu, şi artiştii vizuali Ioan Nemţoi şi Daniela Făiniş vor însufleţi livada Muzeului de Arta Populara “Dr. Nicolae Minovici”. Cei mai mici dintre participanţi au locul lor special rezervat în livadă, la “ARTelierului de creaţie”.

“Noaptea de Sânziene” este un eveniment pe care ne-am străduit să-l menţinem la simplitatea şi naturaleţea caracteristice datinilor şi tradiţiilor româneşti. (…) De fiecare dată am avut alături de noi mari artişti români păstratori ai tradiţiilor, care au avut măiestria să reinterpreteze originalul, să-l explice esenţializat şi stilizat, să-l plaseze în timpurile noastre”.

În cadrul evenimentului din acest an vor fi premiaţi câştigătorii concursului de eseuri, proiecte, scenarii şi proiecte de film documentar adresat tinerilor.

Şi tot astăzi, începând cu ora 19.00, Asociaţia Română pentru Cultură, Educaţie şi Normalitate – “ARCEN” propune, în curtea interioară a Şcolii Centrale din Bucureşti în cadrul programului “Lectură la lumina felinarelor”, Şezatoare literară de Sânziene, menită să reînvie atmosfera gradinilor bucureştene de vara din anii ’30. Actorii Andreea Mateiu şi Tudor Aaron Istodor vor citi pentru invitaţi nuvela lui Mircea Eliade – “În curte la Dionis”.

“Bluzele tradiţionale româneşti, muzica în spiritul romanţelor interbelice, lectura din nuvela lui Eliade (…) sunt şi o invitaţie de a pătrunde în spaţiul fantastic al literaturii lui Mircea Eliade, spaţiu în care se poate redescoperi sensul sărbătorii şi al tradiţiei în viaţa omului şi bucuria de a vedea dincolo de ceea ce ochii văd în fiecare zi”.

Ziua Internaţională a Iei

Asociate solstiţiului de vară, Sânzienele sunt, în tradiţia populară, zânele vesele ale belşugului, ale cântecului şi dansului.

Şi pentru că trăim în secolul al XXI-lea, marcat de globalizare, dar şi de dorinţa acută de păstrare a identităţii, asociaţia non-profit “La Blouse Roumaine” a propus, de sărbătoarea Sânzienelor, “Ziua Universală a Iei”, care, în ultimele săptămâni, a căpătat amploare internaţională graţie “La Blouse Roumaine on-line community”, ce s-a format spontan pe Facebook pe 7 noiembrie 2012 şi care numără peste 18.000 de membri. Românii din toată lumea văd în acest element al costumului popular un simbol al identităţii şi creativităţii populare româneşti.

În afara României, evenimentul a cuprins oraşe din Franţa, Grecia, Statele Unite, Spania, Italia, Irlanda, Serbia, Norvegia, Indonezia, Germania, Olanda…

Croită în formă de cruce, dintr-o singură bucată de pânză, cu o deschizătură în partea de sus, ia este de fapt o cămaşă de sărbătoare, din pânză albă, bumbac, in sau borangic, împodobită cu broderii. Tehnica decorării ei s-a transmis de la o generaţie la alta. Motivele sunt stilizate, geometrice sau inspirate de natură.

Fineţea şi eleganţa materialelor folosite, croiul şi armonia cromatică au făcut din această piesă vestimentară, de multe ori, obiect de artă. Principese, regine, boieroaice au apreciat-o, de-a alungul timpului, la fel de mult ca pe realizările marilor case de modă ale vremii.

Adoptarea la Curte a modei costumului tradiţional românesc i se datorează Reginei Elisabeta, care a încurajat doamnele din suita ei să se înveşmânteze în straiul tradiţional. „Oare există tablou mai încântător decât o ţărancă româncă, îmbrăcată în costum popular, cu fustă roşie sau oranj, cu broboada galbenă aruncată peste cozile negre, cu ochi mari, negri şi luminoşi, cu ulciorul verde pe cap, grăbindu-se spre casă, sau o doamnă româncă, cu veşminte splendide, cu un minunat văl alb sau galben, lucrând la războiul de ţesut?”, scria Regina în introducerea la cartea “The Art of Tatting”, scrisă de prietena sa, Lady Katerin Hoare, apărută la Londra în 1910. Un portret al ei, semnat de pictorul american George Healy, o prezintă, de altfel, în costumul naţional de Muscel.

Costumul naţional devenise o piesă de vestimentaţie nelipsită din garderoba doamnelor şi a tinerelor fete. Anuarul naţional al României pe anul 1903 indică patru adrese de unde se puteau achiziţiona costume naţionale. Vestita firmă “Djaburov” şi Bazarul Societăţii “Furnica”, aflată sub patronajul reginei Elisabeta, erau cele mai importante.

Dar cea care a “promovat”, cum am spune astăzi, ia de la portul popular la “fashion” a fost Regina Maria.

“În a doua jumătate a secolului XIX, se întâmplă ceva deosebit. La noi se instaurează o dinastie străină care este fermecată de acest costum popular. În momentul în care Regina Maria se îmbracă în costum popular, boieroaicele fac la fel. Chiar sunt obligate, pentru că în invitaţiile la palat se preciza ca ţinuta obligatorie să fie portul popular”, afirma istoricul Georgeta Filitti, amintind că, până la Primul Război Mondial, costumul românesc cunoaşte o strălucire deosebită: se comandă, se cumpără, se exportă în străinătate, se fac filmări ajungând în rândul elitelor.

Primul concurs de frumuseţe de pe teritoriul României, la Expoziţia Jubiliară organizată în 1906 în parcul Filaret din Bucureşti, a fost câştigat de o tânără din Sălişte, îmbrăcată într-un splendid costum popular.

Regina Maria apare singură, alături de membri ai familiei regale sau de doamnele de la curte, în minunate straie tradiţionale, pe care a dorit să le facă cunoscute întregii lumi.

Din satul românesc în imperiul fashion

Ceva mai târziu, îm 1940, Henri Matisse termina pictura „La blouse roumaine”, începută în 1939, inspirată de iile româneşti dăruite de pictorul Theodor Pallady. El se înscrie, de altfel, într-o serie de opere cu acest subiect.

Tablourile lui Matisse cu ia românească l-au inspirat, după aproape patru decenii, pe creatorul de modă Yves Saint Laurent, care le-a dedicat colecţia sa haute couture de toamnă-iarnă 1981, prezentată la Paris şi intrată de-acum în istoria modei. „A fost, în mod clar, o poveste de dragoste. Când a decis să facă o colecţie «românească», a fost cu totul neaşteptat. La vremea aceea locuia în Marrakesh, dar a fost oricum o dorinţă reală. S-a inspirat din ceva ce îi plăcea extrem de mult”, scria Didier Grumbach, decan al Institutului Francez de Modă.

În 2009, la un an de la moartea lui Yves Saint Laurent, colecţia a ajuns şi la Bucureşti.

Yves Saint Laurent a fost urmat de Kenzo sau Jean Paul Gaultier, care, la rândul lor, s-au inspirat din cămaşa populară românească după ce Nadia Comăneci a apărut îmbrăcată cu o ie.

Au urmat creaţii de Oscar de la Renta, Agatha Ruiz de la Prada, Anna Sui sau Philippe Guilet. Anul trecut, cântăreaţa Adele apărea în revista americană “Vogue” într-o creaţie Tom Ford, ce reinterpreta iile din zona Sibiului.

La Bucureşti, Ziua Internaţională a Iei şi Sânzienele îşi dau mâna în câteva promiţătoare evenimente.

La Galeria “Galateca” este deschisă până la 25 august expoziţia “Măiastra – Povestea nespusă a iei”, în care noaptea de 23 spre 24 iunie va fi întâmpinată cu coroniţe din flori de sânziene, muzică, happening-uri şi proiecţii cinematografice în care ia are locul central.

Expoziţia, organizată în colaborare cu “Muzeul Horniman” din Londra, “Muzeul Naţional al Ţăranului Român” din Bucuresti, Complexul Muzeal “Astra” din Sibiu şi “Muzeul Bucovinei” din Suceava, prezintă o selecţie de ii de patrimoniu sub forma unei instalaţii de artă, dar şi celebrele fotografii de arhivă ale Regina Maria în veşmânt tradiţional românesc şi o serie de 200 de fotografii din perioada interbelică, din colecţia britanicei Beryl de Zoete, alături de o incursiune în imagini a iei până la colecţiile vestimentare ce au făcut istorie, semnate de Yves Saint Laurent, Jean Paul Gaultier şi Tom Ford.

“Ia (…) este opera de vârf creată prin contribuţia nenumăratelor generaţii de femei. Ea comportă, încifrate în ornamente, aspiraţiile de bine, de fericire şi de frumuseţe ale poporului nostru. O îmbrăcăm pentru a ne confunda cu toţi acei care au contribuit la afirmarea noastră istorică. Este marca noastră identitară, care ne etalează cu toată demnitatea în rândul popoarelor lumii”, declara dr., conf. univ. Varvara Buzilă.

La “Muzeul Ţăranului Român”, astăzi, la ora 18.00, sunteţi aşteptaţi la vernisajul expoziţiei “FotografIE cu IE”. Cătălina Flămînzeanu le-a propus unor reprezentante ale culturii româneşti să îmbrace ia pentru o sesiune foto. Au pozat în faţa obiectivului Coca Bloss, Chris Simion, Lia Bugnar, Anca Sigartău, Rodica Lazăr, Ruxandra Cesereanu, Adina Mastalier, Carla Maria Teaha, Ilinca Manolache, Carla Alina Buleanu, Maria Obretin, Irina Strungăreanu, Alexandra Uşurelu, Marcela Motoc, Rozana Mihalache, Ana Maria Radu, Carmen Meera, dar şi Alexandra Flămînzeanu, Maria Martha Buia, Dora Lazăr şi Raluca Mastalier.

Vernisajul, urmat de un concert al cântăreţei Alexandra Usurelu, celebrează seara de Sânziene.

La “Târgul de Ie Românească”, deschis în “Alchemia, centru pentru arte contemporane”, puteţi admira peste 200 de ii, atât noi, cât şi vintage, menite să readucă în atenţia bucureştenilor bluza spectaculoasă, sursă de inspiraţie pentru marii designeri ai lumii.

http://www.cotidianul.ro/magia-sanzienelor-si-a-iilor-romanesti-216429/

Lasati un raspuns