Căutare

Cautare:

Categorii

Arhiva

Sfântul Ioan, în superstiţii şi tradiţii româneşti

Multe legende şi credinţe româneşti consemnează mitologic sărbătoarea botezului lui Iisus şi Sfântul Ioan, de pe 7 ianuarie. Una dintre ele povesteşte că atunci când Ioan Botezătorul a început procesiunea botezării, diavolii s-au arătat în număr foarte mare pe râul Iordanului, pentru a întrerupe ceremonia. Atunci însă Dumnezeu a poruncit preoţilor să sfinţească toate apele, astfel că diavolii au căzut sub gheţuri şi s-au înecat în apă. De aceea, se spune că dacă speli în această zi, dai drumul „necuraţilor” să intre în apă.

Femeile, mai tari ca bărbatii

Într-o veche tradiţie românească, Sfântul Ioan era o zi specială pentru femei, care se credeau cu această ocazie mai „tari” decât bărbaţii, lăsându-şi uneori nemâncaţi consorţii, pentru a se aduna între ele într-o „petrecere a nevestelor”, numită „Iordănitul femeilor”, asezonată cu mâncare şi băutură din belşug. După ce se ospătau şi beau, începeau a se „iordăni”, adică a cânta, dansa şi chiui toată noaptea. Spre dimineaţă, ieşeau pe uliţe şi ameninţau bărbaţii întâlniţi că îi vor duce la râu şi îi vor arunca în apă dacă nu se răscumpărau cu o vadră de vin. În alte zone folclorice, femeile obişnuiau a merge din casă în casă şi a-i uda pe toţi cei întâlniţi.

„Iordănitul” bărbatilor

Într-un obicei asemănător, „Ciurica”, femeile se adunau după slujbă la ieşirea din biserică şi îi „iordăneau” pe bărbaţi, cerând bani fiecăruia, după posibilităţi, cu suma adunată organizând către seară o petrecere de la care erau excluşi bărbaţii. În obiceiul „Iordănelii”, flăcăii aşteptau să iasă oamenii de la biserică şi îi luau pe fiecare în braţe, aruncându-i, cu chiote, de trei ori în sus, după care îi stropeau cu aghiazmă dintr-o căldăruşă dată de preot. Cu banii primiţi de la cei „onoraţi” în acest fel, făceau un chef seara, neuitând să dea o parte din câştig, împreună cu un purcel sau o pasăre, preotului. Toate aceste tradiţii adevereau superstiţia populară potrivit căreia ziua de Sfântul Ioan este una de veselie, oamenii ce nu se bucurau cu acest prilej fiind sortiţi să fie trişti tot restul anului.

Sfântul Ioan  – ocrotitorul pruncilor

În unele regiuni, Sfântul Ioan era considerat ocrotitorul pruncilor, el ferindu-i de rele şi, mai ales, având grijă să nu moară nebotezaţi. Nu întâmplător, pe 7 ianuarie există obiceiul de a se face o aşa-zisă „masă a moaşei” satului. Moaşa colinda pe la „nepoate”, mamele pe care le ajutase la născut, pentru a le chema la petrecere. Fiecare femeie aducea câte un plocon, iar moaşa rupea dintr-un colac pregătit special pentru această ocazie, împărţind câte o bucată care, în funcţie de forma şi mărime, era văzută de fiecare femeie ca o prevestire asupra faptului dacă va mai avea sau nu copii, fete sau băieţi.

Sfântul Ioan la catolici

Deşi nu este de sorginte românească, o interesantă credinţă legată de ziua de Sfântul Ioan este celebrată de către romano-catolici pe 27 decembrie. În acesta zi, credincioşii obişnuiau să bea vin sfinţit pentru a se asigura că vor fi feriţi de la otrăvire pe parcursul noului an. Acest obicei avea la origine o legendă în care se spunea că o preoteasă a zeiţei Diana l-a provocat pe Sfântul Ioan să bea dintr-o cupă cu otravă pregătită de către ea. Sfântul Ioan a făcut semnul crucii deasupra cupei şi a băut tot conţinutul fără a păţi ceva.

http://www.gorj-domino.ro/sfantul-ioan-in-superstitii-si-traditii-romanesti/

Lasati un raspuns