Tragedia credincioşilor yazidi: „adoratorii diavolului” vânaţi de către islamişti
În Orientul Mijlociu se străduieşte să supravieţuiască o comunitate etnică şi religioasă cu adevărat aparte. Cu obiceiuri diferite de ale musulmanilor şi creştinilor din jur, controversaţi, dispreţuiţi, duşmăniţi, învinuiţi pe nedrept că s-ar închina Satanei, hăituiţi până la eliminare totală, aceşti oameni s-au numărat de-a lungul timpului printre cele mai greu lovite comunităţi umane din întreaga lume. Fără ţară, fără protecţie, fără înţelegere şi empatie din partea lumii înconjurătoare, credincioşii yazidi, sau yezidi după alt dialect, trăiesc în prezent probabil cea mai mare ameniţare la adresa existenţei lor multimilenare. Căci aceşti practicanţi ai uneia dintre cele mai vechi religii de pe Pământ suferă orori de neimaginat de un om normal, chiar în clipele în care citiţi acest articol.
Cei ce fug de bleumarin
Aceşti oameni au fost dintotdeauna un grup socio-religios de păstori şi agricultori de etnie, limbă şi cultură kurdă care înainte de atacurile militanşilor islamişti din grupările Statul Islamic din Irak şi Siria, sau Statul Islamic din Irak şi Levant (mult mai cunoscute sub iniţialele de ISIS şi ISIL), număra maximum un milion de suflete. Cea mai mare comunitate de credincioşi yezidi trăieşte (încă) în Irak, cu aproximativ 650.000 de oameni, urmată de diaspora din Germania, Siria, Rusia şi Armenia.
În mod tradiţional, liderul comunităţilor yezidi poartă titualtura de Mir sau prinţ şi are reşedinţa în oraşul Ain Sifni, situat la este de Mosul, în nordul Irakului. Principalul lor lăcaş de cult este în Valea Lalish, fiind considerat cel mai sfânt loc din lume de către toţi credincioşii yezidi. Celebra scriitoare Agatha Christie, care a avut ocazia să-l viziteze, a descris acest templu drept cel mai frumos loc pe care l-a văzut vreodată în decursul vieţii sale.
Cu toate că din punct de vedere etnic aceşti oameni sunt consideraţi o ramură distinctă a kurzilor, majoritatea yezidilor nu se consideră kurzi, conform lui Sebastian Maisel un cercetător în cadrul Universităţii Grand Valley State din Michigan. Majoritatea trăiesc în Munţii Sinjar situaţi la vest de Mosul, iar centrul loc politic şi economic este în districtul Sheikhan. O populaţie de yezidi trăia şi în Iran la începutul secolului XX.
Ei se denumesc pe sine cel mai adesea Daasin (sau Dawaseenla plural), denumire preluată de la o străveche dioceză a vechii Biserici Nestoriene din zonă. Aceşti credincioşi surprizători respectă şi chiar venerează în egală măsură Biblia şi Coranul, cu toate că religia lor se transmite exclusiv oral şi are unele componenete care o apropie chiar de religiile de mistere din Antichitate. De fapt, o mare componentă a credinţelor acestor oameni este de factură secretă, iniţiatică. Acesta fiind una dintre cauzele majore ale neînţelegerii complexităţii acestei religii.
Yazidismul, sau religia comunităţilor yezidi este mai veche decât Creştinismul şi cu mult mai veche decât Islamul. Are multe componente din animism, bunăoară credincioşii venerează copacii cu statut sacru, iar femeile nu au voie să-şi taie părul. Nunţile sunt interzise în luna aprilie, iar credincioşii nu poartă haine de culoare albastru închis-bleumarin pe motiv că această culoare este „prea sfântă să poată fi purtată de oameni”.
Cititi mai departe: http://www.descopera.ro/cultura/13101597-tragedia-credinciosilor-yazidi-adoratorii-diavolului-vanati-de-catre-islamisti
