Căutare

Cautare:

Categorii

Arhiva

Sfârşitul pe care nu-l bănuiai: Apocalipsa va veni din Amazonia?

amazonSfârşitul lumii. Dispariţia civilizaţiei umane aşa cum o cunoaştem în prezent. Apocalipsa finală, cea care va aduce întreaga omenire la nivelul Epocii de Piatră. Nimic nu pare să ne preocupe maimult decât modul în care o vom sfârşi cu toţii. În această privinţă, oamenii şi-au imaginat-o în cele mai diverse scenarii (unele dintre ele înspăimântător de realiste) precum: război mondial cu arme nucleare, asteroid sau cometă care va lovi Pământul, supervulcan care ne va lăsa fără atmosferă, un virus care ne va extermina pe toţi, foamete generalizată şi criza apei pobabile, etc. Însă puţini sunt cei care ştiu că dacă imensa Amazonie va fi defrişată, sfârşitul cel hâd nu ne va ierta pe toţi şi va veni sub forme imposibil de evitat.De ce este atât de importantă pădurea amazoniană?

Încă de la începuturile studiilor complexe care vizează importanţa pădurilor pentru salvarea planetei noastre de dezastre climaterice, uriaşa (pe atunci) pădure amazoniană s-a evidenţiat drept cel mai important „motor” de producere al oxigenului şi nu numai.

Chiar şi astăzi, în ciuda defrişărilor sălbatice şi haotice la care a fost şi este în continuare supusă, selva (cum este denumită de localnicii brazilieni) amazoniană a rămas singura pădure tropicală de mari dimenisuni rămasă pe planetă. Pădurile şi junglele umede din vestul şi centrul Africii, precum şi cele similare ca nişă ecologică din sud-estul Asiei, o duc chiar mai rău, fiind palide umbre ale pădurilor care erau acum circa 100 de ani.

Însă Amazonia nu mai poate fi salvată de dimensiunile sale aparent uriaşe. Foamea de bani a oamenilor de rând precum şi a autorităţilor lacome, inconştienţa sinucigaşă a marilor companii forestiere occidentale şi chineze, creşterea fără oprelişti a populaţiei în America de Sud, nevoia de teritorii noi pentru agricultură şi creşterea animalelor, arderea pădurilor, cu toate acestea au afectat fără speranţă de redresare, fragilul ecosistem de aici, ecosistem care a evoluat liniştit şi firesc timp de milioane de ani, reglând astfel clima pe întreaga planetă.

Pentru populaţiile locale, pădurea amazoniană este deopotrivă casă, adăpost şi sursă de hrană precum şi creuzet al propriilor culturi. Odată cu distrugerea pădurilor de aici, triburi întregi şi populaţii dispar odată cu modul lor de viaţă care este strâns legat de existenţa junglelor. Toate aceste triburi trăiau adaptate acestui mediu timp de milenii, unele dintre triburile amazoniene nu au intrat în legătură nici până în prezent cu lumea înconjurătoare. Culturile, poveştile, limbajele şi toate cunoştinţele lor nepreţuite legate de Amazonia vor fi pierdute pentru omenire.

Însă drama cea mare ţine de tăierea fără cruţare sau plan minim de împădurire a copacilor de aici. Spre deosebire de uriaşa taiga siberiană care întrece în mărime pădurea amazoniană, dar unde cresc îndeosebi specii de conifere, în bazinul Amazonului cresc în proporţie de peste 90%, specii de arbori cu frunze căzătoare, adică tocmai copacii care prin  respiraţia lor produc cea mai mare cantitate de oxigen între speciile de abori.

Acest detaliu, este unul vital pentru existenţa vieţii pe Terra. Cu atât mai mult cu cât dioxidul de carbon este un gaz emis deopotrivă din surse naturale sau din cele produse de om. Însă în ultimii 150 de ani, mai precis odată cu Era Industrială, activităţile industrial-economice ale omenirii au trimis în atmosferă cantităţi uriaşe de dioxid de carbon, cu precădere în urma arderii combustibililor fosili precum gazele naturale, cărbunele şi petrolul.

În condiţii naturale, plantele şi arborii absorb surplusul de dioxid de carbon din atmosferă prin fotosinteză, un important şi complex proces biologic în urma căruia oxigenul este eliberat în atmosferă în timp ce o mare cantitate de carbon este depozitată în plante, căci are un rol vital în creşterea şi dezvoltarea acestora.

Prin urmare, fără pădurile din zona tropicală (păduri care adăpstesc cea mai bogată biodiversitate din lume) efectul de seră în care surplusul de dioxid de cabon din atmosferă duce la pericole uriaşe, va fi cu mult mai pronunţat, grăbind schimbări climaterice pe toată suprafaţa planetei, schimbări atât de drastice încât pot fi asemuite fără a greşi prea mult cu adevărate Apocalipse. Pe lângă aceste dezastre provocate de defrişări, arderea pădurilor amazoniene pentru a obţine rapid teren cultivabil duce şi ea al un surplus de dioxid de carbon în atmosfera şi aşa suprasaturată a planetei.

De obicei, acolo unde erau păduri amazoniene, apar păşuni pentru vite sau monoculturi agricole. Păşunile ajung să fie populate de turme uriaşe de vite, care la rândul lor elimină mari cantităţi de CO2. Cum selva amazoniană dispare cu viteza fulgerului, dioxidul de carbon nu mai este transformat prin fotosinteză, iar monoculturile de plante care au înlocuit pădurile virgine absorb doar o mică parte din cantitatea totală absorbită şi prelucrată de copaci.

Citeste mai departe: http://www.descopera.ro/stiinta/13763396-sfarsitul-pe-care-nu-l-banuiai-apocalipsa-va-veni-din-amazonia

Lasati un raspuns