„Fericiţi cei săraci cu duhul“, „Crede şi nu cerceta“, „Cere şi ţi se va da“ – înţelesurile ascunse ale Bibliei. Cum să fii cu adevărat „fiul Tatălui tău“ – explicaţiile preoţilor
Multe dintre sintagmele folosite în viaţa de zi cu zi provin din Biblie. Mulţi dintre noi, creştinii, nu cunoaştem, însă, ce înţelesuri ascund cele mai frumoase cuvinte ale omenirii, cele din Cartea Sfântă. Ce înseamnă „Bate şi ţi se va deschide“, „Fericiţi cei săraci cu duhul“ sau „Crede şi nu cerceta“? Un preot din Constanţa a explicat, pentru „Adevărul“, tainele ascunse ale Bibliei.
Prărintele creştin-ortodox Eugen Tănăsescu, blogger „Adevărul“ şi unul dintre cei mai notorii preoţi ai BOR, a explicat zece dintre cele mai cunoscute pilde ale Bibliei, dar şi sintagme intrate în vocabularul curent al creştinilor, ca expresii din Cartea Sfântă. Cuvintele simple folosite în Biblie ascund, însă, înţelesuri greu de pătruns, dar esenţiale pentru mintea şi sufletul creştinilor.
Fericiţi cei săraci cu duhul
Contrar aparenţelor, sărăcia de duh nu este legată de prostie. Eugen Tănăsescu spune că aici este vorba mai mult despre smerenie. Cei săraci cu duhul sunt oamenii lipsiţi de mândrie. Opusul acestei situaţii este aceea în care omul este plin de sine.
Crede şi nu cerceta
Nicăieri în Biblie nu apare această sintagmă, dar oamenii care au ceva de spus despre biserica sunt convinşi că acesta este îndemnul preoţilor. Părintele Tănăsescu spune că formula corectă este „Cereţi şi vi se va da; căutaţi şi veţi afla; bateţi şi vi se va deschide. Aceasta este replica pentru «Crede şi nu cerceta». Constituie un îndemn la desăvârşire şi o promisiune că orice strădanie va fi răsplătită“
Să nu faci ce face popa, ci ce zice popa
Aceastp expresie vine chiar de la cuvintele lui Iisus Hristos care vorbea despre preoţii Vechiului Testament. „Pe toate câte vă vor spune faceţi-le şi păziţi-le, dar după faptele lor să nu faceţi, că ei spun, dar nu fac“.
Eugen Tănăsescu mărturiseşte că acest fariseism este criticat, de obicei, şi printr-o altă expresie – „Credinţa fără fapte este moartă“. Credinţa şi virtuţile, în general, nu trebuie doar declarate, ci şi finalizate în lucrarea faptelor bune.
Banul e ochiul dracului
Nu regăsim nici această sintagmă în Biblie, chiar dacă unii o folosesc atunci când vorbesc despre apucăturile unor apropiaţi ai bisericii. Preotul constănţean crede că sintagma este una de origine populară şi ea este derivată din formula biblică „iubirea de argint este rădăcina tuturor relelor“.
Nu judecaţi şi nu veţi fi judecaţi; nu osândiţi şi nu veţi fi osândiţi; iertaţi şi vi se va ierta.
Părintele Tănăsescu spune că în cazul de faţă avem de a face cu o demonstraţie de dreptate a lui Dumnezeu. „Tot El spune «Căci cu ce măsură măsuraţi, cu aceea vi se va măsura». Sau în altă formă, «precum voiţi să vă facă vouă oamenii, asemenea faceţi-le şi voi lor», exprimată şi prin popularul: „ce ţie nu-ţi place, altuia nu-i face”. Iar iertarea, ca act uman, este fundamentată tot prin expresii celebre, care arată iubirea divină: “Iertate sunt păcatele tale” şi „iartă-i, că nu ştiu ce fac“, a expicat preotul constănţean.
Dumnezeu este iubire
Iubirea este fundamentul întregii existenţe, iar lipsa ei este iadul. Iadul este lipsa lui Dumnezeu. Preotul spune că de aici au apărut îndemnurile la iubire, ca factor al armoniei sociale. „Iubiţi pe vrăjmaşii voştri, faceţi bine celor ce vă urăsc”. Fundamentul acestui tip de comportament este tot biblic, demonstrând iubirea lui Dumnezeu pentru toţi: „fiţi fiii Tatălui vostru Celui din ceruri, că El face să răsară soarele Său peste cei răi şi peste cei buni şi face să plouă peste cei drepţi şi peste cei nedrepţi.“
Paiul din ochiul fratelui tău versus bârna din ochiul tău
O zicală veche românească spune „Cum de vezi paiul din ochiul fratelui tău, dar bârna din ochiul tău nu o iei în seamă?“ Părintele spune că ea se referă la făţărnicia sau ipocrizia care determină pe cineva să fie foarte critic cu ceilalţi, dar nu şi cu el.
