Diferenţa dintre Paştele Ortodox şi cel Catolic. Marea Schismă şi corupţia: Momentul în care catolicii şi ortodocşii n-au mai crezut în acelaşi lucru
Învierea Domnului este cel mai important eveniment al creştinătăţii. Cu toate că Biserica catolică şi cea ortodoxă sărbătoresc în esenţă acelaşi eveniment, istoria zbuciumată dintre cele două a făcut ca obiceiurile şi ritualul să se schimbe. Interesant este şi faptul că Învierea este celebrată la date diferite şi că doar în ultimii ani s-a pus în discuţie folosirea unei date unice care să fie folosită de ambele Biserici.
Părintele Ionuţ Aştefănoae de la biserica ortodoxă Sfântul Gherman din Constanţa spune că una dintre diferenteţe majore de ritual ţine de faptul că Sfânta Lumină de la Ierusalim vine numai la ortodocşi.
“Slujbele la noi au o încărcătură mai mare din punct de vedere dogmatic. La catolici slujbele sunt puţin mai simple. Icoana învierii ne arată că în ortodoxie momentul aceasta înseamnă coborârea la iad a lui Iisus Hristos, scoaterea de acolo a lui Adam şi Eva, biruinţa asupra morţii şi asupra iadului, a păcatului, iar catolicii îl prezintă pe Hristos numai biruitor, cu steagul în mână”, explică preotul constănţean.
În ceea ce priveşte slujba din noaptea Învierii, la catolici este Mesa, iar la ortodocşi are loc Sfânta Liturghie. Suveranul Pontif merge iese în Poaţa Sfantului Pentru de la Vatican şi rosteşte în zeci de limbi mesajul de Paşte şi binecuvântarea “Urbi et Orbi”. Ortodocşii au parte de o serie de slujbe care culminează cu cea de la miezul nopţii, atunci când marii ierarhi din fiecare regiune a ţării îi îndeamnă cu vorbele “Veniţi de luaţi lumină”.
911 ani de Schismă
Marea schismă a creştinătăţii s-a petrecut în anul 1054. Cauza ei, spun istoricii Bisericii, a fost corupţia care domnea la acea vreme în Biserica romană.
Arhimandritul Paisie Fantaziu susţine că “majoritatea popoarelor creştinate nu ştiau nimic despre această corupţie: vinovaţii nu se lăudau cu faptele lor, martorii obiectivi şi curajoşi erau la fel de rari ca astăzi, unii istorici contemporani precizând chiar că aceşti martori „erau tot atât de rari precum căpşunile pe câmp în luna ianuarie”. În 1054, paharul „bizantin” se varsă. În ansamblu, cei doi protagonişti ai Marii Schisme sunt Mihail Kerularios, patriarhul ecumenic al Constantinopolului şi papa Leon al IX-lea”.