O pictură murală din Piaţa Sf. Gheorghe din Bucureşti, ştearsă în urma presiunii „enoriaşilor”. „În România, suntem foarte sensibili, se pare, şi nu suportăm niciun fel de impact artistic legat de biserică
Preoţii care slujesc la lăcaşul de cult din zonă susţin că, deşi ei nu au făcut nicio plângere oficială, enoriaşii au atras atenţia că pictura respectivă ar aduce atingere religiei creştine. “Artiştii au discutat cu cei de la Primărie, cei de la Primărie au fost dispuşi să îşi dea acordul şi pentru alte clădiri din zonă, dar, în acelaşi timp, semnalele au fost că nu se doreşte niciun fel de conflict cu biserica”, a explicat pentru GÂNDUL un reprezentant al Interesting Times Bureau.
O lucrare de artă murală de pe o clădire din Piaţa Sf. Gheorghe, din Bucureşti, va fi ştearsă, din cauze presiunii bisericii din aceeaşi zonă şi a enoriaşilor. Pictura, o interpretare modernă a scenei în care Sf. Gheorge ucide cu suliţa un balaur, a fost considerată jignitoare pentru unii creştini.
Drept urmare, grupul Intersting Times Bureau, cel care a iniţiat şi sprijinit financiar realizarea proiectului, este nevoit acum să acopere şi cheltuielile necesare modificării. Aşadar, pe 11 mai, pictura va fi acoperită, iar în locul ei va fi realizată o alta de către aceiaşi trei artişti: Obie Platon, Kero şi Irlo. De data aceasta însă, fără a aborda vreun subiect religios.
„Peretele va fi şters şi se va face o altă pictură pe el. Deci, nici nu va fi modificată, nici nu va fi ştearsă definitiv. Pur şi simplu se va modifica complet pictura. Va fi o cu totul altă temă, un alt subiect”, a explicat Doru Răduţă, de la Intersting Times Bureau, pentru gândul.
Plângerile au fost primite de proprietarul clădirii pe care se află desenul, care, deşi a fost de acord cu proiectul încă de la început, în cele din urmă s-a văzut pus într-o situaţie delicată.
„În România suntem foarte sensibili, se pare”
„Proprietarul este o persoană fizică, care presupun că nu vrea, de asemenea, un conflict cu Primăria. E o situaţie foarte încurcată acolo, de fapt”, a precizat Doru Răduţă.
„Sunt mai multe elemente: în primul rând, în mod normal, nu s-ar fi pus problema dacă respectiva casă nu ar fi fost pe strada pe care se află (str. Băniei, n. red), adică în ceea ce Primăria numeşte o arie protejată – zona centrului vechi. Acolo, practic, e nevoie de autorizaţia Primăriei pentru refacerea unui calcan (Perete exterior, fără deschideri, din spatele unei case, destinat să fie acoperit de zidul asemănător al clădirii vecine, n.red). De fapt, asta este pictura respectivă – refacerea unui calcan. În principiu, din câte am înţeles, artiştii au discutat cu cei de la Primărie, cei de la Primărie au fost dispuşi să îşi dea acordul şi pentru alte clădiri din zonă, dar, în acelaşi timp, semnalele au fost că nu se doreşte niciun fel de conflict cu biserica. Deci, practic, să se evite subiectele religioase. Cumva, proprietarul a fost pus la mijloc în această dezbatere, şi, nedorind să intre în acest conflict, au căzut toţi de acord să refacem pictura. Adică, da, va rămâne o pictură în acea locaţie, nu, nu va avea un subiect religios, pentru că în România suntem foarte sensibili, se pare, şi nu suportăm niciun fel de impact artistic legat de biserică”, a adăugat el.
Nu doar Biserica are însă susţinători. Bucureştenii care vor ca pictura să rămână neatinsă au propus şi ei organizarea unui protest. Interesting Times Bureau apreciază însă că o astfel de manifestaţia nu-şi are rostul. Problema cu care se confruntă acum nu ar trebui să mire pe nimeni, susţine Răduţă.
„N-aş vrea să reapărind focul”, a afirmat Răduţă. „Foarte mulţi vor să vină să protesteze în momentul în care se va acoperi pictura. Am fost întrebaţi de ce nu protestează artiştii, de ce nu avem şi noi o poziţie mai pregnantă. Nu protestăm pentru că nu acesta a fost scopul nostru iniţial. Scopul nostru iniţial a fost de dezvoltare urbană, de deschidere a zonei respective, de creştere a turismului în zona respectivă şi poate şi de creştere a economiei în zonă, precum şi de tragerea unui semnal de alarmă în aria aceea. Noi încercăm în continuare să ne îndeplinim scopul. Nu am avut niciodată şi nu avem în continuare intenţia de a intra în conflict cu nimeni. (…) Aşadar, m-aş bucura dacă nu ar ieşi ca un conflict, ci ca o realitate. Asta este realitatea din România, realitatea din Bucureşti… Chiar dacă Bucureştiul este un oraş destul de avansat faţă de restul României, să nu uităm totuşi că suntem într-o ţară ortodoxă, în care Biserica are un cuvânt mult mai puternic decât credem noi. Dacă se construieşte Catedrala Neamului din bugetul statului, de ce am avea vreo surpriză că o parohie ar avea influenţă asupra unei primării”, a continuat el.
Poziţia Bisericii: „Fiecare artist are (…) dreptul să se exprime cum doreşte. Dar poate să o facă la o expoziţie, la un salon, acasă sau în altă parte”
Pe de altă parte, într-o intervenţie telefonică la Europa FM, Emil Cărămizaru, unul dintre preoţii care slujesc la Biserica Sf. Gheorghe, a susţinut că nici el, şi nici colegii lui nu au fost cei care au făcut plângerile, ci că solicitările pentru ştergerea picturii au fost făcute de cetăţeni.
„În opinia mea, nu ştiu dacă este Sf. Gheorghe acolo, pentru că pare orice altceva: o pictură care îl reprezintă, să zicem aşa, (…) ca o caricatură, pe Sf. Mare Mucenic Gheorghe. Dar asta este problema artiştilor. Însă nu are nicio legătură cu ceea ce reprezintă o icoană a Sf. Gheorghe”, a declarat el. „Poate fi, din punctul acesta de vedere, ofensator asupra conştiinţei noastre de creştini, asupra impactului vizual pe care îl are această pictură care este expusă într-un spaţiu public”, a continuat preotul.
De asemenea, preotul Cărămizaru a respins vehement ideea că ar fi vorba despre o cenzurare a artei: „Conform legilor României şi ale Uniunii Europene, fiecare artist are posibilitatea şi dreptul să se exprime cum doreşte. Dar poate să o facă la o expoziţie, la un salon, acasă sau în altă parte, într-un spaţiu adecvat”, a conchis el.
Pictura, cu dimensiunile de 19×16 metri, a fost realizată la jumătatea lunii aprilie 2015, de NOM Crew, adică artiştii Obie Platon, Kero şi Irlo, care au lucrat timp de 36 de ore.
Este primul mural din cadrul proiectului Interesting Times Bureau al Asociaţiei Coolturale „Nouă Ne Pasă!”, ce se axează pe organizarea, promovarea şi sprijinirea iniţiativelor artistice independente în spaţiul public.
Costurile realizării sale au fost suportate exclusiv de Interesting Times Bureau, banii provenind din biletele plătite de turiştii străini care au participat de-a lungul timpului la tururile pe care aceştia le organizează în Bucureşti.
